Confederația Patronală Concordia avertizează că România trebuie să își consolideze economia, energia și tehnologia pentru a face față schimbărilor globale semnalate la Davos 2026
Liderii lumii, la Forumul Economic de la Davos 2026, au transmis semnale care confirmă ce spun constant oamenii de afaceri din România: lucrurile se mișcă mult mai repede, iar lumea devine mai dură și mai fragmentată. Confederația Patronală Concordia, care reunește 3.900 de firme românești și străine, a explicat că economia și securitatea sunt acum strâns legate, iar regulile economice devin instrumente de putere geopolitică. Ei au subliniat că, pentru România, aceste schimbări se simt direct, pentru că țara este foarte integrată în economia europeană și în lanțurile globale, și depinde de garanțiile de securitate transatlantice, ceea ce ne face vulnerabili.
Concordia a mai spus că problemele economice de azi nu mai pot fi rezolvate cu jumătăți de măsură. Ele cer agilitate, colaborare reală între stat și companii și reforme rapide.
Directorul executiv al Concordia, Paul Aparaschivei, a spus că mesajul de la Davos este clar: nu trecem doar printr-o tranziție, ci printr-o schimbare istorică a ordinii mondiale. Vechile reguli dispar sau se schimbă pe parcurs, iar granița dintre securitate și economie nu mai există. El a explicat că o țară fără putere economică, independență energetică și tehnologie este vulnerabilă și că securitatea economică a devenit la fel de importantă ca securitatea națională. În aceste condiții, a adăugat el, mediul privat are nevoie urgent de colaborare cu statul.
Organizația a mai spus că avertismentele de la Davos sunt dure: liderii globali spun clar că țările care nu se adaptează riscă să devină subordonate economic. România are resurse pentru a face față acestor schimbări, dar timpul pentru a profita de oportunități se reduce. Soluțiile există, dar cer un parteneriat sincer între stat și companii. Aparaschivei a mai spus că, dacă la Davos se vorbește despre transformare, în România trebuie să trecem la fapte. Companiile sunt gata să investească și să creeze valoare, dar au nevoie de predictibilitate și de un partener real din partea statului. Într-o lume fragmentată, supraviețuiesc doar economiile agile, digitalizate și stabile, iar România poate alege să fie victimă sau să folosească schimbarea pentru reforme importante.
Concordia a amintit că, din decembrie 2025, a lansat un pachet de măsuri pentru creșterea și relansarea economiei. Organizația a precizat că aplicarea acestora ar aduce imediat beneficii: deblocarea a două miliarde de euro în investiții, creșterea veniturilor la buget cu alte două miliarde de euro, reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30–40% și crearea unui mediu favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă.
IMM România propune 11 programe de finanțare și măsuri de debirocratizare pentru relansarea economică a microîntreprinderilor și start-up-urilor
Confederația Patronală IMM România a propus un program de relansare economică pentru întreprinderile mici și mijlocii, format din 11 programe de finanțare pentru sprijinirea microîntreprinderilor. Președintele IMM România, Florin Jianu, a explicat că aceste programe au mai fost discutate public în diverse perioade: în campanii electorale, în programe de guvernare sau când politicienii au prezentat sprijin pentru mediul de afaceri.
Printre programele propuse se numără:
- IMM INVEST – garanții de până la 90% din credite pentru investiții și capital de lucru, cu maximum 10 milioane lei/firmă, beneficiari estimați: 50.000.
- IMM Prosumer – sprijin pentru producția de energie electrică sub 400 kW pentru consum propriu, granturi de până la 200.000 euro, contribuție proprie 30%, beneficiari estimați: 10.000.
- Producție Green Energy – sprijin pentru panouri fotovoltaice, baterii electrice, turbine eoliene și mașini electrice, ajutor maxim 50 milioane euro/firma, contribuție proprie 5 milioane euro, beneficiari estimați: 6.
- SCALE-UP – sprijin pentru IMM-uri cu peste 10 ani vechime pentru creșterea producției industriale, ajutor maxim 1 milion euro, beneficiari estimați: 2.000.
Alte programe propuse vizează start-up-urile și digitalizarea:
- Start-Up Revolution – 500 de start-up-uri finanțate pe județ, aproximativ 20.500 în doi ani.
- România Scale Up Fund – lansarea a cel puțin 4 fonduri pentru dezvoltarea afacerilor.
- IMM Digital – vouchere de 5.000 euro pentru digitalizarea microîntreprinderilor, 5.000 de beneficiari/an, 20.000 în 4 ani.
- Student First Company – 1.000 de start-up-uri finanțate anual, 4.000 în 4 ani, subvenție 50.000 euro/beneficiar.
Au mai fost propuse programe pentru export, calificarea angajaților și sprijinirea femeilor în tehnologie:
- Export România – granturi de 10.000 euro/firma pentru acces pe piețe externe, 2.000 de beneficiari.
- România Profesională – vouchere de 100–800 euro pentru calificarea și recalificarea angajaților, 10.000 de persoane/an.
- Women In Tech – sprijin de 50.000 euro/firma, 1.000 de IMM-uri/an, 4.000 în 4 ani.
IMM România a mai spus că sunt necesare și măsuri fără finanțare directă, precum reducerea sarcinilor administrative, debirocratizarea, simplificarea procedurilor fiscale și combaterea concurenței neloiale. Organizația a arătat că aplicarea acestor măsuri ar crea un mediu de afaceri competitiv, capabil să facă față concurenței internaționale, mai ales din țări cu care UE vrea acorduri de liber schimb, precum Mercosur, India sau Australia.
Florin Jianu a precizat că nevoia de finanțare pentru aceste programe este între 5 și 10 miliarde de lei, bazându-se pe experiența IMM Invest, care avea anual un buget de 10–13 miliarde de lei și era întotdeauna epuizat. Confederația a mai subliniat că ultimele măsuri guvernamentale au crescut fiscalitatea și costurile pentru firme, afectând 80% dintre întreprinderi, și s-au adăugat creșterea prețului energiei cu 60,91% în decembrie 2025 față de decembrie 2024 și inflația anuală de 9,7%.
