Companiile sufocate de impozitul pe cifra de afaceri: Am propus eliminarea IMCA. Trebuie să începem cu eliminarea frânelor
Introducerea IMCA a avut ca scop creșterea veniturilor la buget, însă efectele reale sunt mult mai complexe. În perioada de aplicare, statul a colectat aproximativ 2,6 miliarde de lei, echivalentul a jumătate de miliard de euro, sumă relativ modestă în raport cu așteptările inițiale.
Cu toate acestea, consecințele în mediul de afaceri au fost considerabile. Companiile cu profit redus, dar cifră de afaceri ridicată, au fost nevoite să facă disponibilizări sau să apeleze la credite pentru a-și achita obligațiile fiscale. Impactul s-a resimțit în special în sectoarele cu marje de profit foarte mici, dar cu volume de vânzări importante.
Maria-Gabriela Horga, președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, atrage atenția asupra efectelor negative pe termen lung:
„Vedem o scădere a ritmului investițiilor, a investițiilor străine directe. Trebuie să spunem și că acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special”, spune Horga.
Senatorul Eugen Remus Negoi completează analiza:
„Putem spune că statul a păcălit pe termen scurt mediul de afaceri, dar pe termen mediu și lung s-a păcălit singur, pentru că atunci când aplici un astfel de impozit, firmele impactate nu se vor retrage peste noapte”, declară acesta.
Persistența impozitului pentru companiile mari
Deși inițial se anticipa eliminarea IMCA încă din acest an, autoritățile au decis menținerea acestuia pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Motivația a fost lipsa unui instrument fiscal alternativ care să înlocuiască impozitul fără a afecta încasările la buget.
Guvernul a declarat însă că subiectul va fi readus pe agenda coaliției, pentru a găsi soluții care să echilibreze nevoia de venituri publice cu stimularea mediului de afaceri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestui demers:
„Din punctul meu de vedere, am propus eliminarea IMCA. În momentul de față discutăm în coaliție. Sunt convins că toți partenerii de coaliție trebuie consultați, iar rolul nostru, al Ministerului de Finanțe, este să furnizăm argumente și să găsim soluții în acord cu aceștia.
Investițiile private, care sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice, sunt sursa prin care se poate relansa economia în 2026 și trebuie să începem cu eliminarea frânelor și aberațiilor fiscale care penalizează relansarea economică a României”, a spus Nazare.
Viceprim-ministrul Tanczos Barna a punctat dificultățile implementării imediate a măsurii:
„Nu cred că putem să eliminăm IMCA din 2026, deși mi-aș dori. De aceea vorbesc de o gradualitate, de aceea vorbesc de o reducere treptată. M-aș bucura dacă, în loc de 0,5%, ar fi 0,25%, și atunci chiar am afecta doar acele companii care sunt sub un prag de rentabilitate de 1,8% sau 1,6%, ceva de genul. Deci chiar acele companii care aproape nu au profit. O să se ia o decizie, probabil în coaliție, săptămâna viitoare”, a declarat Barna.
