Comisia Europeană propune noi taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc și criptomonede. Suma uriașă ce va fi strânsă la bugetul UE

Comisia Europeană propune introducerea unor noi taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și activele criptografice pentru a finanța viitorul buget al Uniunii Europene. Măsurile, discutate la Bruxelles în cadrul negocierilor pentru perioada 2028–2034, ar putea aduce aproape 11 miliarde de euro anual prin noi surse de venit.

Comisia Europeană propune noi taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc și criptomonede, care ar putea aduce aproape 11 miliarde de euro anual la bugetul UE

Comisia Europeană analizează noi surse de finanțare pentru viitorul buget al Uniunii Europene, prin introducerea unor taxe care să vizeze serviciile digitale, jocurile de noroc și activele criptografice. Potrivit unui document transmis statelor membre, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de aproape 11 miliarde de euro pe an la bugetul european. Propunerile sunt discutate în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034.

Planul Comisiei face parte dintr-un pachet mai amplu de noi surse de venit, denumite „resurse proprii”. Cu toate acestea, multe dintre propunerile anterioare s-au confruntat cu opoziția unor state membre, în condițiile în care adoptarea bugetului european necesită unanimitate. În acest context, Parlamentul European a adoptat în luna aprilie o rezoluție care susține introducerea unor noi forme de impozitare aplicabile serviciilor digitale, jocurilor de noroc și activelor criptografice.

La începutul acestei săptămâni, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a transmis statelor membre că realizarea unor progrese în domeniul resurselor proprii este esențială dacă Uniunea dorește să dispună de un buget ambițios. Potrivit mai multor surse diplomatice, unele dintre noile propuneri beneficiază deja de un sprijin preliminar din partea anumitor state membre, în special în ceea ce privește introducerea unei taxe aplicate jocurilor de noroc online.

Joi, Comisia Europeană a prezentat o estimare preliminară a veniturilor care ar putea fi generate de fiecare dintre aceste taxe. Instituția precizează însă că valorile estimate ar putea fi mai mari în realitate, deoarece calculele actuale se bazează pe nivelurile de preț din anul 2025.

O taxă de 3% pe cifra de afaceri a operatorilor de jocuri de noroc online ar putea genera 1,9 miliarde de euro pe an pentru UE

Pe baza datelor disponibile din industrie, Comisia Europeană estimează că introducerea unei taxe de 3% aplicate cifrei de afaceri nete a sectorului jocurilor de noroc online ar putea genera venituri medii de aproximativ 1,9 miliarde de euro anual în perioada 2028–2034. Calculul are la bază mai multe ipoteze economice, inclusiv presupunerea că ritmul de creștere al industriei jocurilor de noroc online va urma tendințele generale ale economiei europene.

Comisia subliniază însă că, la nivelul Uniunii Europene, nu există în prezent o definiție comună a jocurilor de noroc și nici un sistem armonizat de impozitare pentru acest sector. Din acest motiv, modalitatea concretă de aplicare a noii taxe rămâne deschisă discuțiilor.

Potrivit documentului, taxa ar putea fi calculată pe baza marjelor obținute de operatorii de jocuri de noroc online sau în funcție de veniturile generate de activitățile acestora. O altă variantă analizată este perceperea indirectă a taxei de la jucători, printr-un mecanism care să țină cont de intensitatea activității lor de joc.

Dintre toate noile surse de venit propuse pentru bugetul Uniunii Europene, taxa pe jocurile de noroc online pare să beneficieze de cel mai ridicat nivel de susținere din partea guvernelor statelor membre. Cu toate acestea, inițiativa se confruntă cu opoziția fermă a Maltei, țară care găzduiește sediile unui număr important de operatori și platforme de pariuri online.

Taxa europeană de 3% aplicată serviciilor digitale ar putea aduce venituri anuale de aproximativ 5 miliarde de euro la bugetul UE

În ceea ce privește introducerea unei taxe pe serviciile digitale, Comisia Europeană estimează că aceasta ar putea aduce la bugetul Uniunii Europene aproximativ 5 miliarde de euro anual. Estimarea se bazează pe veniturile obținute în 2024 de state precum Spania, Franța și Italia, care aplică deja sisteme de taxare pentru anumite servicii digitale.

Executivul european subliniază însă că nivelul efectiv al veniturilor va depinde în mare măsură de modul în care va fi concepută taxa. Elementele esențiale care urmează să fie stabilite vizează tipurile de activități ce vor intra sub incidența impozitării, precum și eventualele praguri de venituri care vor determina obligația de plată a taxei.

Potrivit calculelor preliminare, taxa ar urma să fie stabilită la 3% din cifra de afaceri netă obținută din activități precum publicitatea digitală, serviciile de intermediere online și monetizarea datelor utilizatorilor. Măsura ar viza companiile care depășesc atât un prag național al cifrei de afaceri generate de activitățile digitale, cât și un prag global al cifrei de afaceri a grupului, stabilit la 750 de milioane de euro.

Comisia Europeană precizează că atât taxa pe serviciile digitale, cât și cea aplicată jocurilor de noroc online ar viza, în principiu, aceleași categorii de companii care ar fi fost afectate de impozitul pe profit inclus în propunerea inițială a instituției. Această inițiativă, cunoscută sub denumirea de CORE (Corporate Resource for Europe), s-a lovit însă de o opoziție considerabilă din partea mai multor state membre, în special a celor care se opun extinderii impozitării profiturilor la nivel european.

Impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede la o cotă de 0,1% ar putea genera între 3 și 4 miliarde de euro anual pentru UE

Cea mai dificil de estimat dintre noile surse de venit analizate de Comisia Europeană este cea legată de activele criptografice. Incertitudinea este determinată în principal de volatilitatea ridicată a pieței criptomonedelor, dar și de dificultatea identificării cu exactitate a locației utilizatorilor, aspect esențial pentru stabilirea statului membru responsabil cu colectarea impozitului.

În prezent, sunt analizate două variante principale de taxare. Prima presupune aplicarea unei taxe asupra volumului total al tranzacțiilor cu active criptografice realizate de utilizatori într-o anumită perioadă. A doua variantă vizează introducerea unui impozit pe câștigurile de capital obținute din tranzacțiile cu criptomonede, care ar putea înlocui sau completa sistemele naționale existente de impozitare a acestor venituri.

Potrivit documentului consultat, o taxă aplicată tranzacțiilor cu criptomonede, calculată la o rată de 0,1% din valoarea acestora, ar putea genera venituri anuale de aproximativ 3–4 miliarde de euro pentru bugetul Uniunii Europene. Estimarea pentru anul 2025 se bazează pe o evaluare orientativă a numărului de conturi din UE, realizată pe baza unor cercetări de piață.

În schimb, estimarea privind un eventual impozit pe câștigurile de capital rezultate din activele criptografice este mai prudentă. Bazată pe date mai vechi, provenite dintr-un raport publicat în 2022, aceasta indică venituri anuale cuprinse între 1 și 2,4 miliarde de euro, semnificativ mai reduse decât cele estimate pentru taxa aplicată tranzacțiilor.

Comisia Europeană propune un buget de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034 și reformarea sistemului de distribuire a fondurilor europene

Uniunea Europeană negociază în prezent viitorul său buget multianual pentru perioada 2028–2034, document care va defini prioritățile politice pe termen lung ale blocului comunitar și va stabili capacitatea de cheltuieli a Uniunii pentru următorii șapte ani.

Procesul de negociere a început în iulie 2025, odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a unei propuneri de buget în valoare de 2 trilioane de euro. Proiectul include o serie de schimbări importante față de actualul cadru financiar și urmărește adaptarea politicilor europene la noile provocări economice, sociale și geopolitice.

Comisia Europeană a identificat trei direcții majore de finanțare: Fondul pentru competitivitate, destinat stimulării creșterii economice și inovării, componenta Europa Globală, care vizează consolidarea rolului Uniunii pe scena internațională, și programele din cadrul Orizont, dedicate cercetării și dezvoltării.

Una dintre cele mai importante modificări propuse privește modul de distribuire a fondurilor regionale, agricole și pentru pescuit. Executivul european dorește înlocuirea actualului sistem cu planuri de parteneriat naționale și regionale, adaptate nevoilor și priorităților fiecărui stat membru. În același timp, noul buget include resurse destinate rambursării împrumuturilor contractate prin Next Generation EU, mecanismul comun de finanțare aprobat în 2020 pentru a sprijini redresarea economică după pandemia de COVID-19.

Instituțiile europene și statele membre urmăresc ajungerea la un acord până la sfârșitul anului 2026, deși unele capitale nu exclud posibilitatea prelungirii negocierilor. Potrivit calendarului actual, un prim text de compromis general ar urma să fie prezentat statelor membre în prima parte a lunii iunie.