Comisia Europeană nu va suspenda fondurile UE pentru România, confirmă Valdis Dombrovskis
Comisia Europeană nu va propune, în acest stadiu, suspendarea fondurilor europene pentru România, apreciind măsurile fiscale adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar.
Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru buget, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă, și reprezintă un semnal important pentru București, aflat sub presiunea Procedurii de Deficit Excesiv.
Valdis Dombrovskis a transmis că executivul european a prezentat Consiliului ECOFIN evaluarea Comisiei privind acțiunile întreprinse de cele nouă state membre aflate în procedură de deficit excesiv.
În cazul României, Comisia a recunoscut caracterul semnificativ al măsurilor fiscale adoptate pe parcursul verii, motiv pentru care nu va propune, în această etapă, suspendarea fondurilor UE în cadrul mecanismului de condiționalitate macroeconomică.
„Am furnizat Consiliului ECOFIN evaluarea Comisiei Europene privind acțiunile eficiente pentru cele nouă state membre aflate în Procedura de Deficit Excesiv. Pentru România, am recunoscut măsurile fiscale semnificative adoptate pe parcursul verii. Prin urmare, Comisia nu va propune, în această etapă, suspendarea Fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică”, a precizat Valdis Dombrovskis.
România se află în procedura de deficit excesiv și risca activarea sancțiunilor europene, inclusiv suspendarea unor fonduri, dacă nu adopta rapid măsuri pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, acumulat în perioada guvernelor Ciucă și Ciolacu.
Primele decizii luate de actualul guvern condus de Ilie Bolojan au vizat tăierea unor sporuri pentru angajații din sectorul public, majorarea TVA cu două puncte procentuale și eliminarea mai multor excepții de la plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale.
Clarificări privind Legile Justiției și jaloanele din PNRR
Separat de tema deficitului, Comisia Europeană a adus vineri clarificări legate de situația Legilor Justiției din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Executivul comunitar a confirmat pentru G4Media că jalonul din PNRR care include aceste legi nu a fost inclus în nicio cerere de plată transmisă până acum de România. Această precizare contrazice declarațiile anterioare ale ministrului Justiției, Radu Marinescu, care susținuse că jalonul ar fi fost apreciat drept îndeplinit.
Potrivit Comisiei, în cadrul PNRR fiecare jalon este evaluat exclusiv pe baza dovezilor furnizate de autoritățile naționale, în raport cu criterii clare și obiective.
În cazul României, Legile Justiției, aferente jalonului 423, nu au fost încă evaluate deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată. Această situație înseamnă că România are, teoretic, posibilitatea de a modifica legislația înainte de transmiterea cererii de plată către Bruxelles, având în vedere că PNRR se încheie în august 2026.
„În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon (milestone) utilizând dovezi furnizate de autoritățile naționale, fiind ghidată de criterii clare și obiective.
Legile Justiției, legate de jalonul 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru sursa citată.
Ministrul Justiției declarase miercuri, 10 decembrie, că jalonul este considerat îndeplinit la nivel național și că autoritățile intenționează să depună „foarte curând” cererea de plată numărul 4 pentru a obține fondurile europene aferente.
El a mai arătat că ministerul și-ar fi îndeplinit obligațiile privind crearea unui cadru legislativ modern pentru garantarea independenței și funcționării eficiente a justiției, subliniind rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru accesarea fondurilor din PNRR, România trebuie însă să demonstreze îndeplinirea tuturor reformelor asumate, inclusiv a celor din domeniul justiției, care urmează să fie verificate de Comisia Europeană înainte de aprobarea plăților.
