Colapsul puterii de cumpărare. Planul lui Cristian Socol de „supraviețuire prin criză” pentru 8,6 milioane de români

România se confruntă cu cea mai severă prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, în contextul unui val de austeritate pe care economistul Cristian Socol îl descrie drept „orb” și profund inechitabil. Analizele sale arată că ultimele trei luni au adus o deteriorare record a salariilor reale, în timp ce povara ajustărilor fiscale cade aproape exclusiv pe românii cu venituri mici și medii. Socol propune un amplu Plan de „supraviețuire prin criză” pentru 8,6 milioane de persoane vulnerabile și avertizează asupra riscurilor majore dacă măsurile nu sunt aplicate rapid.

Cristian Socol și Planul de „supraviețuire prin criză” pentru 8,6 milioane de români vulnerabili

România traversează cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, avertizează economistul Cristian Socol, care explică faptul că austeritatea „oarbă” lovește disproporționat românii cu venituri mici și medii.

El subliniază necesitatea unei consolidări fiscal-bugetare echitabile, în care povara să fie împărțită progresiv, protejând categoriile vulnerabile. Analiza sa arată că ultimele trei luni au adus cea mai abruptă prăbușire a salariilor reale din 2000 încoace.

Socol propune un Plan de „supraviețuire prin criză” pentru 8,6 milioane de români vulnerabili, cu măsuri fără impact bugetar net, avertizând că inacțiunea poate genera recesiune și tensiuni sociale.

„Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un Plan de ”supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili.

Explic, în primul rând, de ce este necesară o consolidare fiscal-bugetară echitabilă, cu povară mai mare pe cei cu venituri ridicate și povară mică pe umerii celor cu venituri reduse.

În al doilea rând, analizez evoluția puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani și arăt că ultimele 3 luni ilustrează o cădere dramatică, record, a acesteia în rândul salariaților (cea mai puternică deteriorare a puterii de cumpărare din anul 200 încoace).

În al treilea rând, propun un Plan de ”supraviețuire prin criză” a românilor cu venituri reduse, propunând soluții punctuale cu impact bugetar agregat zero.

Și explic ce se întâmplă dacă nu se iau aceste măsuri”, scrie Cristian Socol pe pagina sa de socializare.

Iată în continuare un rezumat al analizei extinse a economistului.

Puterea de cumpărare scade pentru a treia lună consecutiv, în cea mai dură perioadă de austeritate din ultimii 25 de ani. Analiză: România riscă un nou cerc vicios al crizelor dacă nu aplică o consolidare fiscală echitabilă

România se confruntă cu a treia lună consecutivă de prăbușire a puterii de cumpărare a salariilor, într-o perioadă pe care economiștii o descriu drept cea mai dură și inechitabilă austeritate din ultimii 25 de ani.

Datele statistice arată clar o eroziune rapidă a veniturilor reale, iar politicile fiscal-bugetare adoptate în ultimele luni pun presiunea aproape exclusiv pe românii cu venituri mici și medii, pe tineri, pensionari și companiile corecte din punct de vedere fiscal. În același timp, lipsa unei strategii coerente de echitate socială riscă să transforme criza bugetară într-un lanț de crize economice, sociale și politice.

Analiza lui Cristian Socol explică de ce România are nevoie urgentă de o consolidare fiscal-bugetară echitabilă, arată cât de gravă este scăderea puterii de cumpărare din ultimele trei luni – cea mai abruptă din ultimul sfert de secol – și propune un „Plan de supraviețuire prin criză” pentru românii vulnerabili, bazat pe măsuri cu impact bugetar agregat zero.

În lipsa acțiunilor corective, avertismentul este sever: România riscă să revină la scenariile dure din anii 2009–2010, cu tăieri, recesiune, tensiuni sociale și chiar necesitatea unui nou acord cu FMI, în condițiile unui context geopolitic dificil.

De ce este necesară o consolidare fiscal-bugetară echitabilă: pericolul unei poveri așezate doar pe clasele vulnerabile

Analiza arată că actuala abordare pune povara ajustărilor aproape exclusiv pe umerii celor cu venituri mici și medii și pe companiile care își plătesc corect taxele. În lipsa unei împărțiri progresive și echitabile, România riscă să intre din nou în cercul vicios al austerității, care reduce capacitatea statului de a investi, încetinește dezvoltarea și alimentează nemulțumirile sociale.

Experiența europeană arată că cele mai reușite consolidări fiscal-bugetare din ultimele două decenii au fost cele în care povara a fost distribuită proporțional cu veniturile, protejându-i pe cei vulnerabili. Analizele FMI confirmă faptul că, dacă măsurile sunt aplicate fără grijă la design, acestea cresc inegalitatea și reduc ponderea veniturilor din muncă în economie, ceea ce duce la adversitate față de reforme.

Altfel spus, fără o „plasă de siguranță”, consolidarea se poate transforma într-un lanț de crize: bugetară → economică → socială → politică. Iar incertitudinea politică amplifică dificultățile fiscale, blocând investițiile și deteriorând și mai mult încrederea în economie.

Experții avertizează că, în lipsa unor măsuri coerente, România riscă să piardă o decadă de convergență și să revină la competiția cu Bulgaria pentru ultimul loc în UE, după ce în ultimii 10 ani țara a fost campioană la recuperarea decalajelor și a depășit state precum Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia sau Letonia.

Scenariul negativ luat în calcul nu este doar teoretic: România ar putea ajunge, din cauza dezechilibrelor interne, din nou în situația de a solicita un acord cu FMI, cu noi condiționalități de privatizare a companiilor strategice, măsuri de austeritate și tensiuni sociale severe.

Cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani: cum s-a ajuns aici

Ultimele trei luni reprezintă o prăbușire de proporții a salariului real. Datele INS arată o scădere a puterii de cumpărare a salariului mediu net de 5,3% în septembrie 2025 față de septembrie 2024.

• Iunie 2025 a fost ultima lună cu creștere reală: +1,3%
• Iulie: –2,4%
• August: –5%
• Septembrie: –5,3%

Aceste valori demonstrează o scădere abruptă și accelerată, asemănătoare cu episoadele de criză profundă.

Evoluția puterii de cumpărare în ultimii 25 de ani: un arc complet, de la boom, la austeritate și din nou la cădere

• 2000–2008: salariul real aproape s-a dublat, România traversând o perioadă de expansiune economică.
• Criza 2009–2011: guvernul a aplicat tăieri de salarii și prestații, iar TVA a fost majorată la 24%. Salariul real a scăzut masiv: –1,5% (2009), –3,7% (2010), –1,9% (2011).
• 2012–2014: revenire completă la nivelul de putere de cumpărare din 2008.
• 2015–2019: boom economic. Salariul real aproape s-a dublat.
• 2020–2022: pandemie + inflație. Salariul real scade constant, în special în 2022, pe fondul crizei energetice.
• 2023: revenire puternică. Salariul real crește din nou +3–8% anual.
• 2024: se atinge maximul istoric al puterii de cumpărare.
• 2025: inversare abruptă. Inflația, taxele și austeritatea duc la o contracție severă a salariului real.

Consumul se prăbușește. România, printre cele mai afectate din UE

Datele Eurostat arată că România a avut în septembrie 2025 a doua cea mai mare scădere a consumului de alimente, băuturi și tutun din UE, după Estonia.

Concluzia experților este clară: scăderea salariilor reale se reflectă automat în scăderea consumului intern, cu efecte directe asupra PIB-ului și asupra încrederii generale în economie.

Ce este de făcut? Plan de supraviețuire pentru românii vulnerabili – măsuri cu impact bugetar zero

Cristian Socol propune un set de măsuri împărțite pe două direcții majore:
I. Stoparea creșterii prețurilor
II. Creșterea țintită a veniturilor românilor vulnerabili

Aceste măsuri se adresează în special celor 8,6 milioane de români cu venituri reduse.

Stoparea creșterii prețurilor – un „An Anti-inflație 2026”

1. Reglementarea prețului la energie, cu actualizare anuală în funcție de inflație și prețul mediu din piață.
2. Înghețarea pe un an a prețurilor administrate: transport public, apă, canal, salubritate, energie termică.
3. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază în 2026.
4. Coș minim de cumpărături cu preț plafonat sau înghețat voluntar, accesibil pe baza cardurilor sociale.
5. Acord voluntar Guvern – Retaileri: „2026, Anul anti-inflație” cu înghețarea prețurilor la 100 de produse esențiale.

Creșterea veniturilor românilor vulnerabili – măsuri țintite

Propunerile includ creșteri de salarii și beneficii, vouchere și programe sociale, multe dintre ele finanțate integral din fonduri europene.

Creșterea salariului minim brut garantat la 1 ianuarie 2026

• Variantă 1: 4.326 lei (+6,8%)
  • Variantă 2: 4.590 lei (+13%)
  Beneficiari: 838.429 de angajați.

Creșterea tichetului de masă la 50 lei / zi.

Beneficiari: 3 milioane de angajați.

Sprijin one-off pentru pensionarii cu venituri mici

• 900 lei în două tranșe (ianuarie și septembrie 2026).
  Beneficiari: 2,9 milioane de pensionari.

Vouchere de alimente și mese calde de 100 euro, în două tranșe.

Beneficiari: 1,2 milioane de persoane.
Finanțare: POIDS + buget național.

Sprijin pentru familiile monoparentale

• cursuri de recalificare
  • vouchere pentru after-school și activități de weekend
  Beneficiari: 4.576 familii (finanțare POIDS).

Vouchere pentru elevi defavorizați – 500 lei

Beneficiari: 700.000 de elevi.

Programe pentru victime ale violenței domestice

Beneficiari: 13.902 persoane.

Sprijin pentru victimele traficului de persoane

Beneficiari: 1.655 persoane.

Sprijin pentru persoanele fără adăpost

Beneficiari: 3.923 persoane.

Aceste măsuri sunt gândite astfel încât impactul bugetar net să fie zero, fiind finanțate în mare parte din fonduri europene.

Ce se întâmplă dacă nu se iau măsuri? România riscă recesiune, disponibilizări și tensionarea societății

Prăbușirea actuală a puterii de cumpărare produce deja efecte vizibile:

Scăderea consumului intern – primul semn al recesiunii tehnice

Românii cumpără mult mai puțin, iar scăderea cererii lovește toate sectoarele economiei. Pe fondul creșterii prețurilor și taxelor, mulți români au ajuns să reducă drastic cheltuielile, afectând cifrele de afaceri ale companiilor.

Piața muncii se răcește

Creșterea angajărilor a încetinit abrupt la +0,1% în iulie-august 2025, față de +1,3% în 2023. Companiile reacționează deja la cererea slabă și se pregătesc pentru eventuale reduceri de personal.

Încrederea consumatorilor se prăbușește

Mulți români se tem că situația economică se va înrăutăți, ceea ce îi determină să economisească forțat, alimentând un nou cerc vicios: consum redus → venituri mai mici pentru companii → posibile concedieri → și mai puțin consum.

Tensiuni sociale în creștere

Frustrarea economică ajunge să se transforme în nemulțumire socială și politică, într-un context oricum tensionat la nivel geopolitic. Riscul unui conflict social major crește.

Paralela cu 2010: pericolul austerității oarbe

Fără o consolidare echitabilă, România riscă să repete lecția dureroasă din 2010: după un tratament sever, economia s-a trezit mai fragilă și cu o societate profund nemulțumită.