România e apreciată de FMI pentru reformele fiscal-bugetare, spune Alexandru Nazare. Stabilitatea financiară se îmbunătățește, iar prognozele economice devin mai optimiste

Ministerul Finanţelor a anunţat vineri că cel mai recent raport al Fondului Monetar Internaţional confirmă progresele substanţiale ale României în ceea ce priveşte stabilitatea financiară şi direcţia politicilor macroeconomice.

Documentul prezentat de FMI arată că pachetul de reforme fiscal-bugetare implementat pentru perioada 2025-2026 reprezintă un element „esenţial” în procesul de corectare a dezechilibrelor structurale, consolidând încrederea investitorilor şi oferind premise pentru o creştere economică sustenabilă.

Totodată, instituţia financiară internaţională anticipează că inflaţia va reveni în intervalul de toleranţă al BNR până la finalul lui 2026, în timp ce economia va înregistra un avans gradual bazat pe investițiile din fonduri europene.

Potrivit Ministerului Finanţelor, sinteza concluziilor publicată joi, 13 noiembrie, arată că FMI consideră măsurile adoptate de România ca fiind o etapă indispensabilă pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice.

Documentul menţionează că autorităţile de la Bucureşti au intrat pe o direcţie îmbunătăţită în materie de management macroeconomic, iar angajamentul pentru reforme este vizibil şi apreciat la nivel internaţional. În plus, experţii FMI au subliniat că pachetul fiscal-bugetar pentru 2025-2026 este vital pentru reducerea deficitelor gemene, atât cel bugetar, cât şi cel de cont curent.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a transmis că instituţia pe care o conduce vede în evaluarea FMI o confirmare a credibilităţii reformelor adoptate. El a afirmat că raportul arată faptul că România se află pe o traiectorie economică mult îmbunătăţită, iar angajamentul Guvernului pentru implementarea unor măsuri coerente este recunoscut de partenerii externi.

Ministrul a mai arătat că reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente rămâne o prioritate, iar concluziile FMI oferă încrederea că ţintele de deficit vor fi realizate şi că fundamentul pentru o creștere sustenabilă se consolidează.

„Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri.

Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente.

Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea cã vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă”, spune Alexandru Nazare.

Estimările Fondului pentru România: creștere economică de 1,0% în 2025 și de 1,4% în 2026. Cum va evolua inflația?

În ceea ce priveşte evoluţia economică, FMI estimează că România va avea o creştere de 1,0% în 2025, urmând ca economia să accelereze uşor până la 1,4% în 2026. Această evoluţie ar urma să fie susţinută în principal de proiectele de investiţii finanţate din programul Next Generation EU, care vor compensa parţial moderarea consumului intern determinată de măsurile de consolidare fiscală.

În analiza sa, FMI apreciază că aceste investiţii reprezintă un motor important pentru revenirea economiei şi stimularea sectoarelor productive.

Pe partea de preţuri, Fondul prevede că inflaţia va coborî în intervalul de toleranță al Băncii Naţionale până la sfârşitul lui 2026. Instituţia notează că politica monetară adoptată de BNR este prudentă şi adecvată contextului, iar orice relaxare a ratelor de politică monetară ar trebui reluată abia după ce dinamica salariilor şi a preţurilor va arăta o temperare fermă şi sustenabilă.

Totodată, FMI sugerează că o flexibilitate mai ridicată a cursului valutar pe termen mediu ar putea contribui la sporirea rezilienţei economiei româneşti la şocuri externe.

Raportul evidenţiază şi progresele în materie de reforme structurale, unde România este apreciată pentru iniţiativele care vizează îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii. Printre acestea se numără extinderea programelor de educaţie timpurie pentru sprijinirea părinţilor activi în câmpul muncii, modernizarea sistemului de formare profesională şi măsuri dedicate creşterii ocupării în rândul tinerilor.

În acelaşi timp, FMI remarcă faptul că România continuă să acorde prioritate investiţiilor în energie nucleară, în dezvoltarea capacităţilor regenerabile şi în infrastructura de stocare, direcţii considerate esenţiale pentru diversificarea mixului energetic.

Fondul subliniază însă că este necesară continuarea reformelor de guvernanţă, în special în ceea ce priveşte eficienţa administraţiei publice şi predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Aceste elemente sunt considerate esenţiale pentru consolidarea atractivităţii României în ochii investitorilor străini şi pentru crearea unui climat economic stabil.