Cod galben de furtuni și ploi puternice în Republica Moldova. Meteorologii avertizează asupra fenomenelor extreme din luna mai

Vremea se schimbă brusc în Republica Moldova, unde Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis cod galben de instabilitate atmosferică pentru întreg teritoriul țării. Meteorologii anunță ploi puternice, descărcări electrice și rafale intense de vânt, în timp ce o analiză climatică amplă arată că luna mai rămâne una dintre cele mai imprevizibile și periculoase perioade pentru agricultură.

Cod galben de instabilitate atmosferică în toată Republica Moldova

Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova a emis o avertizare cod galben de instabilitate atmosferică valabilă pentru întreg teritoriul țării.

Alerta meteorologică a intrat în vigoare la ora 08:00 și va rămâne activă până la ora 21:00.

Potrivit meteorologilor, în acest interval sunt așteptate ploi însemnate cantitativ, iar în unele zone fenomenele vor avea caracter sever.

Cantitățile de apă estimate pot ajunge la 15-25 de litri pe metru pătrat.

De asemenea, în anumite regiuni ploile vor fi însoțite de descărcări electrice și vijelii.

Meteorologii avertizează că rafalele de vânt ar putea atinge viteze de 15-20 metri pe secundă.

Temperaturile cresc, dar vremea rămâne extrem de instabilă

În timpul zilei, temperaturile maxime vor urca până la aproximativ 23 de grade Celsius, în timp ce noaptea valorile termice vor coborî spre 10 grade.

Deși luna mai marchează începutul verii meteorologice și perioada de dezvoltare activă a culturilor agricole, specialiștii atrag atenția că această perioadă rămâne una dintre cele mai imprevizibile din punct de vedere climatic.

Potrivit unei analize realizate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Republica Moldova s-a confruntat de-a lungul timpului cu contraste termice extreme în luna mai, de la înghețuri și ninsori târzii până la episoade caniculare.

Meteorologii: Înghețurile din mai rămân „cel mai mare pericol” pentru agricultură

Specialiștiii avertizează că înghețurile târzii continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări pentru agricultură, în special pentru livezi, vița-de-vie și culturile legumicole.

„Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă înghețurile”, subliniază Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Potrivit meteorologilor, temperatura medie a aerului ajunge în mod normal în luna mai la valori cuprinse între 15 grade în nordul țării și 17 grade în sud.

Instituția precizează că „trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritoriul republicii în perioada 8-20 mai”.

Republica Moldova a avut temperaturi de la -3,8°C la 37°C în luna mai

Datele istorice arată variații climatice spectaculoase de la un an la altul.

Cea mai rece lună mai înregistrată în Republica Moldova a fost în 1980, când media temperaturilor a coborât până la 11,4°C la Briceni și 13,4°C la Bălțata.

La polul opus, cea mai caldă lună mai a fost consemnată în 2003, când temperaturile medii au ajuns la aproape 21°C în unele regiuni.

Meteorologii au înregistrat și extreme absolute impresionante.

Potrivit SHS, minima absolută pentru luna mai a fost de -3,8°C, înregistrată la Briceni pe 5 mai 1947.

În schimb, maxima absolută a ajuns la 37°C la Cahul, pe 17 mai 1969, și la Ștefan Vodă, pe 20 mai 1996.

Zăpadă și îngheț inclusiv la final de mai

Meteorologii atrag atenția că înghețurile târzii sunt încă posibile inclusiv spre finalul lunii mai.

Potrivit SHS, „cea mai târzie data de dispariție a înghețurilor în aer pentru raioanele de nord și centrale ale republicii este 24 mai”.

La suprafața solului, înghețurile au fost înregistrate chiar și la începutul lunii iunie, în anumite regiuni.

Fenomenul zăpezii în luna mai, deși rar, a fost și el documentat în Republica Moldova.

„Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii până la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar”, precizează meteorologii.

Ploi torențiale, grindină și vijelii severe

În ceea ce privește precipitațiile, cantitățile medii lunare sunt cuprinse între 45 și 70 mm, însă au existat și episoade extreme.

Recordul lunar de precipitații a fost de 231 mm, înregistrat la Leova în 1991.

Pentru o singură zi, recordul absolut a fost de 103 mm la Soroca, în anul 1933.

Meteorologii avertizează că probabilitatea furtunilor puternice și a grindinei este ridicată în această perioadă.

Potrivit SHS, episoadele severe cu grindină de mari dimensiuni apar, în medie, o dată la doi ani.

Instituția avertizează și asupra fenomenelor extreme de vânt.

„Ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani”, iar intensificările vântului de peste 25 m/s pot apărea „în medie o dată în 5 ani”.

Meteorologii amintesc și unul dintre cele mai severe fenomene produse în Republica Moldova.

„La 25 mai 1984 în s. Mândra, r-nul Călărași s-a înregistrat un vârtej cu o putere devastatoare”, arată analiza SHS.

Agricultorii, în fața unor riscuri majore

Raportul evidențiază și impactul direct al fenomenelor meteo asupra agriculturii.

Potrivit meteorologilor, înghețurile produse în perioada înfloririi pot afecta grav livezile și culturile agricole.

„Probabilitatea vătămării de către înghețuri a florilor și rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%”, se arată în analiză.

Deosebit de vulnerabile sunt și culturile legumicole și plantele iubitoare de căldură.

Meteorologii precizează că „înghețurile cu intensitatea până la -1ºС provoacă pieirea lor”, fiind afectate culturile de tutun, cartof, roșii, ardei sau vinete.

În paralel, agricultorii trebuie să facă față și secetei de primăvară și fenomenelor de tip suhovei.

Potrivit SHS, seceta de primăvară apare aproximativ o dată la șapte ani, iar aceste fenomene afectează frecvent culturile agricole în luna mai.