UPDATE. Ședința coaliției s-a încheiat cu un acord parțial. Pe masă se află trei variante pentru reforma pensiilor magistraților

Reprezentanții coaliției de guvernare s-au reunit luni, la Palatul Victoria, într-o ședință dedicată finalizării proiectelor privind reforma administrației publice locale și centrale, precum și modificarea pensiilor magistraților.

UPDATE 21.25: Liderii Coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au încheiat ședința de luni seară cu un acord parțial privind reforma pensiilor magistraților, după ce discuțiile interne au conturat trei variante posibile. Prima dintre opțiuni prevede pensii mai mari decât cele stabilite în legea inițiată anterior de Guvernul Bolojan și respinsă de Curtea Constituțională. O decizie finală urmează să fie luată abia după întâlnirea programată marți între președintele Nicușor Dan și reprezentanții magistraților.

În cadrul discuțiilor din Coaliție, liderii politici au stabilit trei scenarii care ar putea sta la baza noii reforme. Prima variantă ia în calcul un nivel al pensiei de 75% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 12 ani până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani. A doua opțiune propune un nivel de 70% din ultimul salariu net, împreună cu o perioadă de tranziție de 15 ani pentru aceeași vârstă de pensionare. A treia variantă menține pragul de 70% din ultimul salariu net, dar cu un interval de tranziție redus la 12 ani până la atingerea vârstei de 65 de ani.

În ciuda faptului că aceste variante au fost agreate ca puncte de discuție, Coaliția nu a stabilit încă forma finală a reformei. Liderii politici au decis să aștepte concluziile discuției pe care Nicușor Dan o va avea marți cu reprezentanții magistraților.

Știrea inițială: La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, liderii celor trei partide din coaliție, Sorin Grindeanu pentru PSD, Kelemen Hunor pentru UDMR și Varujan Pambuccian pentru grupul minorităților, alături de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, și deputatul USR Cristian Seidler.

Coaliția de guvernare trebuie să ia o decizie privind pensiile magistraților

Întâlnirea a fost convocată în contextul în care reforma pensiilor magistraților și reorganizarea administrației publice au rămas două teme asupra cărora liderii coaliției nu au reușit până acum să ajungă la un acord final. În același timp, reprezentanții sistemului de justiție s-au opus în mod constant oricăror schimbări privind pensiile de serviciu, ceea ce a întârziat adoptarea unui proiect comun.

Premierul Ilie Bolojan anunțase încă de vineri că proiectul referitor la pensiile magistraților va fi publicat la începutul acestei săptămâni. Șeful Guvernului a precizat că până marți coaliția trebuie să ia o decizie în privința principalelor prevederi ale proiectului, subliniind că respectarea termenelor este esențială pentru evitarea pierderii fondurilor aferente jalonului din PNRR, dacă legea este finalizată până la 28 noiembrie.

„Ceea ce s-a întâmplat în zona pensiilor pentru magistrați nu depinde exclusiv de Guvern. Dacă depindea, am fi închis de mult jalonul ca pensiile să fie aduse la maximum 70% din venit și perioada de tranziție de 10 ani. Ceea ce am propus consider că a fost un proiect just, corect, respectuos față de magistrați.

Săptămâna viitoare vom repune proiectul, în prima parte a săptămânii o să facem acest lucru, ca să existe o perioadă rezonabilă de timp astfel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Și buna cuviință și colaborarea loială se va vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz pe proiect, astfel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt să repunem proiectul, pentru ca el să devină lege”, a afirmat spus Bolojan.

Bolojan a anunțat și existența unui acord de principiu în interiorul coaliției privind reforma administrației publice

Prim-ministrul a explicat că evoluțiile anterioare în privința pensiilor magistraților nu au depins exclusiv de Guvern și că, în trecut, dacă ar fi existat această posibilitate, tranziția către un plafon de maximum 70% din venit ar fi fost deja implementată, împreună cu o perioadă de ajustare de zece ani. El a menționat că proiectul inițial a fost conceput în mod corect și într-o manieră respectuoasă față de cariera magistraților, dar că este necesar ca acesta să fie repus în dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii să poată emite un aviz în termen rezonabil.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat și existența unui acord de principiu în interiorul coaliției privind reforma administrației publice. El a subliniat că după o perioadă îndelungată de negocieri, partidele au ajuns la un consens asupra pachetului de măsuri și că există posibilitatea ca săptămâna viitoare Guvernul să demareze procedura de angajare a răspunderii pe reforma administrației locale și centrale.

„După o perioadă prea lungă, am căzut de acord de principiu pe acest pachet important de reformă și e foarte posibil ca săptămâna viitoare să începem procedura de angajare a răspunderii pe reforma administrația locală și centrală”, a mai spus premierul.

Primarii marilor orașe contestă decizia Guvernului privind noile taxe locale

În același timp, mai mulți primari de mari orașe și-au exprimat nemulțumirea față de anunțul premierului Ilie Bolojan potrivit căruia noile taxe locale pe proprietate, care vor crește automat de la 1 ianuarie, vor rămâne în mare parte la bugetul de stat. În cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor, premierul a precizat că surplusul adus de aceste taxe majorate va fi păstrat la bugetul central, menționând chiar posibilitatea ca întregul surplus să rămână la nivelul statului.

Noile taxe locale se referă la proprietățile imobiliare și autoturisme și au fost majorate printr-o lege adoptată de Parlament după asumarea Guvernului. Această lege a fost întoarsă de Curtea Constituțională pentru motive care nu țin de impozitele locale, iar premierul Bolojan a indicat că se așteaptă ca Parlamentul să o voteze în această săptămână.

„Indiferent cine va fi la guvernare România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administrațiile publice locale. E unul din instrumentele de a ne scădea deficitul. De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creșterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului național, adică calculul este ca sumele pe care le veți încasa în plus să nu fie în continuare transferate de la bugetul de stat sub formă de IVG poate, TVA poate, ci transferurile de la bugetul de stat să se reducă cu aceste sume contractate în plus; că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe care s-au bazat deficitele României de viitor, ele sunt calculate 100%”, a spus Bolojan.

Lipsa acestui venit îi poate descuraja să dezvolte locuri de muncă bine plătite și investiții în comunitățile locale

Premierul a subliniat că fondurile nu mai pot fi transferate integral către administrațiile locale, deoarece această măsură este un instrument de reducere a deficitului național. Creșterea impozitului pe proprietate este calculată astfel încât sumele suplimentare să reducă transferurile de la bugetul de stat, contribuind la echilibrarea deficitelor viitoare ale României.

În replică, primarii au arătat că vor fi percepuți de cetățeni ca responsabili pentru majorarea taxelor locale, în timp ce bugetele locale nu vor beneficia de aceste fonduri suplimentare. Ei au atras atenția că lipsa acestui venit îi poate descuraja să dezvolte locuri de muncă bine plătite și investiții în comunitățile locale.

Premierul a atras atenția și asupra risipelor bugetare din anii anteriori, când proiectele de investiții au fost supracontractate, ceea ce a dus la creșterea deficitului bugetar aproape până la limita incapacității de plată. În domeniul investițiilor, Guvernul a trebuit să gestioneze contracte semnate peste limitele alocate, pierzând fonduri din PNRR și întâmpinând dificultăți în coordonarea și predictibilitatea investițiilor.

„În ceea ce privește investițiile, cea de-a treia componentă, aici, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, datorită supracontractării pe care am avut-o în acești ani, pe toate componentele, și a unei lipse de coordonare și de predictibilitate a investițiilor. Vă rog să vă imaginați că pe componenta de PNRR, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, câte am avut contractate inițial, am semnat contracte de finanțare de 47 de miliarde de euro, după care am pierdut 8 miliarde de euro – știți, din componenta de împrumut, pentru că fiind deficitul foarte mare al României Comisia Europeană a spus: nu mai aveți spații, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceți în cap. Ca atare, am rămas cu puțin peste 20 de miliarde. Deci, imaginați-vă că am avut o supracontractare dublă. Or, gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră”, a mai spus Bolojan la întâlnirea cu primarii.