Clasamentul global al corupției în 2025. Statele Unite înregistrează cel mai slab rezultat din istorie. Pe ce loc se află România

Clasamentul global al corupției în 2025. Statele Unite înregistrează cel mai slab rezultat din istorie. Pe ce loc se află România

SURSA FOTO: Dreamstime/Corupție

Publicat de Corina Chiriac la 31 mai 2026, 09:33

Percepția asupra corupției la nivel mondial continuă să se deterioreze, potrivit celor mai recente date publicate de organizația Transparency International. Indicatorul global care măsoară nivelul perceput al corupției în sectorul public arată că tot mai multe țări se confruntă cu probleme de transparență, încredere instituțională și guvernanță.

În 2025, scorul mediu mondial al Indicelui de Percepție a Corupției (CPI) a coborât la 42 de puncte din 100, marcând prima scădere a mediei globale după mai bine de zece ani. Din cele 182 de state analizate, 122 au obținut un scor sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme semnificative privind integritatea instituțiilor publice și combaterea corupției.

Indicele utilizează o scară de la 0 la 100, unde un scor mai mare reflectă un nivel mai redus al corupției percepute în administrația publică.

Țările nordice domină clasamentul

În fruntea clasamentului se află în continuare statele nordice și economiile cu instituții solide. Pe primul loc se situează Danemarca, cu un scor de 89 de puncte, urmată de Finlanda, care a obținut 88 de puncte.

Topul este completat de:

  • Singapore – 84 puncte;
  • Noua Zeelandă – 81 puncte;
  • Norvegia – 81 puncte;
  • Suedia – 80 puncte;
  • Elveția – 80 puncte.

Aceste țări sunt considerate exemple de bune practici în ceea ce privește transparența administrativă, independența instituțiilor și controlul utilizării fondurilor publice.

Numărul statelor cu performanțe excelente s-a redus drastic

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă evidențiate de raport este diminuarea constantă a numărului de țări considerate foarte puțin corupte.

În urmă cu un deceniu, 12 state depășeau pragul de 80 de puncte în clasamentul CPI. În prezent, doar cinci țări mai reușesc această performanță.

Experții atribuie această evoluție unor fenomene precum polarizarea politică accentuată, scăderea încrederii populației în instituțiile statului și presiunile tot mai mari asupra mecanismelor democratice de control și echilibru.

Statele Unite înregistrează cel mai slab rezultat din istorie

Un caz remarcat de analiști este cel al Statele Unite ale Americii. Cu un scor de 64 de puncte, SUA ocupă poziția a 29-a la nivel mondial și înregistrează cel mai redus rezultat de când este calculat acest indice.

Scăderea reflectă preocupările tot mai mari privind transparența proceselor publice, încrederea în instituțiile democratice și eficiența mecanismelor de supraveghere.

Costurile economice ale corupției

Impactul corupției depășește sfera politică și afectează direct dezvoltarea economică. Studiile realizate de Fondul Monetar Internațional au evidențiat legături clare între nivelurile ridicate de corupție și investițiile reduse, creșterea economică mai lentă și eficiența scăzută a administrației publice.

În multe state, resursele destinate infrastructurii, sănătății, educației sau proiectelor de adaptare la schimbările climatice sunt deturnate prin practici ilegale, contracte netransparente sau mecanisme de influență politică.

Țările cu venituri reduse sunt adesea cele mai vulnerabile, deoarece instituțiile lor dispun de mai puține instrumente pentru a preveni capturarea statului de către grupuri de interese sau rețele de criminalitate organizată.

Consecințe care depășesc economia

Efectele corupției nu se limitează la pierderile financiare. În multe regiuni ale lumii, investigațiile jurnalistice privind corupția reprezintă o activitate cu risc ridicat.

Datele internaționale arată că, începând cu anul 2012, aproximativ 150 de jurnaliști care documentau cazuri de corupție au fost uciși în afara zonelor de conflict. Majoritatea acestor cazuri au fost înregistrate în state caracterizate de niveluri ridicate ale corupției și de protecții insuficiente pentru libertatea presei.

Lupta împotriva corupției rămâne o provocare globală

Organizațiile internaționale consideră că reducerea corupției necesită instituții judiciare independente, mecanisme eficiente de control al puterii, protecția presei și cooperare între state în investigarea fluxurilor financiare ilicite.

Deși există țări care continuă să facă progrese în direcția transparenței și responsabilității publice, tendința globală indică faptul că fenomenul corupției rămâne profund înrădăcinat și tot mai dificil de combătut. În contextul actual, consolidarea instituțiilor și recâștigarea încrederii cetățenilor devin elemente esențiale pentru îmbunătățirea guvernanței și dezvoltării economice pe termen lung.

Țară Scor CPI (2025)
Danemarca 89
Finlanda 88
Singapore 84
Noua Zeelandă 81
Norvegia 81
Suedia 80
Elveția 80
Luxemburg 78
Țările de Jos 78
Germania 77
Islanda 77
Australia 76
Estonia 76
Hong Kong 76
Irlanda 76
Canada 75
Uruguay 73
Bhutan 71
Japonia 71
Regatul Unit 70
Austria 69
Belgia 69
Emiratele Arabe Unite 69
Barbados 68
Seychelles 68
Taiwan 68
Franța 66
Lituania 65
Bahamas 64
Statele Unite ale Americii 64
Brunei Darussalam 63
Chile 63
Coreea de Sud 63
Saint Vincent și Grenadine 63
Cabo Verde 62
Israel 62
Dominica 60
Letonia 60
Cehia 59
Saint Lucia 59
Botswana 58
Qatar 58
Rwanda 58
Slovenia 58
Arabia Saudită 57
Costa Rica 56
Grenada 56
Portugalia 56
Cipru 55
Fiji 55
Spania 55
Italia 53
Polonia 53
Malaysia 52
Oman 52
Bahrain 50
Georgia 50
Grecia 50
Iordania 50
Malta 49
Mauritius 48
Slovacia 48
Croația 47
Vanuatu 47
Armenia 46
Kuweit 46
Muntenegru 46
Namibia 46
Senegal 46
Benin 45
România 45
São Tomé și Príncipe 45
Jamaica 44
Insulele Solomon 44
Timorul de Est 44
China 43
Coasta de Fildeș 43
Ghana 43
Kosovo 43
Moldova 42
Africa de Sud 41
Trinidad și Tobago 41
Vietnam 41
Bulgaria 40
Burkina Faso 40
Cuba 40
Guyana 40
Ungaria 40
Macedonia de Nord 40
Tanzania 40
Albania 39
India 39
Maldive 39
Maroc 39
Tunisia 39
Etiopia 38
Kazahstan 38
Surinam 38
Columbia 37
Republica Dominicană 37
Gambia 37
Lesotho 37
Zambia 37
Argentina 36
Belize 36
Ucraina 36
Brazilia 35
Sri Lanka 35
Algeria 34
Bosnia și Herțegovina 34
Indonezia 34
Laos 34
Malawi 34
Nepal 34
Sierra Leone 34
Ecuador 33
Panama 33
Serbia 33
Thailanda 33
Angola 32
El Salvador 32
Filipine 32
Togo 32
Belarus 31
Djibouti 31
Mongolia 31
Niger 31
Turcia 31
Uzbekistan 31
Azerbaidjan 30
Egipt 30
Kenya 30
Mauritania 30
Peru 30
Gabon 29
Bolivia 28
Irak 28
Liberia 28
Mali 28
Pakistan 28
Mexic 27
Camerun 26
Guatemala 26
Guineea 26
Kârgâzstan 26
Nigeria 26
Papua Noua Guinee 26
Madagascar 25
Uganda 25
Bangladesh 24
Republica Centrafricană 24
Paraguay 24
Congo 23
Eswatini 23
Iran 23
Liban 23
Ciad 22
Honduras 22
Rusia 22
Zimbabwe 22
Guineea-Bissau 21
Mozambic 21
Cambodgia 20
Comore 20
Republica Democratică Congo 20
Tadjikistan 19
Burundi 17
Turkmenistan 17
Afganistan 16
Haiti 16
Myanmar 16
Guineea Ecuatorială 15
Coreea de Nord 15
Siria 15
Nicaragua 14
Sudan 14
Eritreea 13
Libia 13
Yemen 13
Venezuela 10
Somalia 9
Sudanul de Sud 9
Informații articol
Etichete: , ,
Publicat în: Info util
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.