Clasamentul global al corupției în 2025. Statele Unite înregistrează cel mai slab rezultat din istorie. Pe ce loc se află România
SURSA FOTO: Dreamstime/Corupție
Percepția asupra corupției la nivel mondial continuă să se deterioreze, potrivit celor mai recente date publicate de organizația Transparency International. Indicatorul global care măsoară nivelul perceput al corupției în sectorul public arată că tot mai multe țări se confruntă cu probleme de transparență, încredere instituțională și guvernanță.
În 2025, scorul mediu mondial al Indicelui de Percepție a Corupției (CPI) a coborât la 42 de puncte din 100, marcând prima scădere a mediei globale după mai bine de zece ani. Din cele 182 de state analizate, 122 au obținut un scor sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme semnificative privind integritatea instituțiilor publice și combaterea corupției.
Indicele utilizează o scară de la 0 la 100, unde un scor mai mare reflectă un nivel mai redus al corupției percepute în administrația publică.
Țările nordice domină clasamentul
În fruntea clasamentului se află în continuare statele nordice și economiile cu instituții solide. Pe primul loc se situează Danemarca, cu un scor de 89 de puncte, urmată de Finlanda, care a obținut 88 de puncte.
Topul este completat de:
- Singapore – 84 puncte;
- Noua Zeelandă – 81 puncte;
- Norvegia – 81 puncte;
- Suedia – 80 puncte;
- Elveția – 80 puncte.
Aceste țări sunt considerate exemple de bune practici în ceea ce privește transparența administrativă, independența instituțiilor și controlul utilizării fondurilor publice.
Numărul statelor cu performanțe excelente s-a redus drastic
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă evidențiate de raport este diminuarea constantă a numărului de țări considerate foarte puțin corupte.
În urmă cu un deceniu, 12 state depășeau pragul de 80 de puncte în clasamentul CPI. În prezent, doar cinci țări mai reușesc această performanță.
Experții atribuie această evoluție unor fenomene precum polarizarea politică accentuată, scăderea încrederii populației în instituțiile statului și presiunile tot mai mari asupra mecanismelor democratice de control și echilibru.
Statele Unite înregistrează cel mai slab rezultat din istorie
Un caz remarcat de analiști este cel al Statele Unite ale Americii. Cu un scor de 64 de puncte, SUA ocupă poziția a 29-a la nivel mondial și înregistrează cel mai redus rezultat de când este calculat acest indice.
Scăderea reflectă preocupările tot mai mari privind transparența proceselor publice, încrederea în instituțiile democratice și eficiența mecanismelor de supraveghere.
Costurile economice ale corupției
Impactul corupției depășește sfera politică și afectează direct dezvoltarea economică. Studiile realizate de Fondul Monetar Internațional au evidențiat legături clare între nivelurile ridicate de corupție și investițiile reduse, creșterea economică mai lentă și eficiența scăzută a administrației publice.
În multe state, resursele destinate infrastructurii, sănătății, educației sau proiectelor de adaptare la schimbările climatice sunt deturnate prin practici ilegale, contracte netransparente sau mecanisme de influență politică.
Țările cu venituri reduse sunt adesea cele mai vulnerabile, deoarece instituțiile lor dispun de mai puține instrumente pentru a preveni capturarea statului de către grupuri de interese sau rețele de criminalitate organizată.
Consecințe care depășesc economia
Efectele corupției nu se limitează la pierderile financiare. În multe regiuni ale lumii, investigațiile jurnalistice privind corupția reprezintă o activitate cu risc ridicat.
Datele internaționale arată că, începând cu anul 2012, aproximativ 150 de jurnaliști care documentau cazuri de corupție au fost uciși în afara zonelor de conflict. Majoritatea acestor cazuri au fost înregistrate în state caracterizate de niveluri ridicate ale corupției și de protecții insuficiente pentru libertatea presei.
Lupta împotriva corupției rămâne o provocare globală
Organizațiile internaționale consideră că reducerea corupției necesită instituții judiciare independente, mecanisme eficiente de control al puterii, protecția presei și cooperare între state în investigarea fluxurilor financiare ilicite.
Deși există țări care continuă să facă progrese în direcția transparenței și responsabilității publice, tendința globală indică faptul că fenomenul corupției rămâne profund înrădăcinat și tot mai dificil de combătut. În contextul actual, consolidarea instituțiilor și recâștigarea încrederii cetățenilor devin elemente esențiale pentru îmbunătățirea guvernanței și dezvoltării economice pe termen lung.
| Țară | Scor CPI (2025) |
|---|---|
| Danemarca | 89 |
| Finlanda | 88 |
| Singapore | 84 |
| Noua Zeelandă | 81 |
| Norvegia | 81 |
| Suedia | 80 |
| Elveția | 80 |
| Luxemburg | 78 |
| Țările de Jos | 78 |
| Germania | 77 |
| Islanda | 77 |
| Australia | 76 |
| Estonia | 76 |
| Hong Kong | 76 |
| Irlanda | 76 |
| Canada | 75 |
| Uruguay | 73 |
| Bhutan | 71 |
| Japonia | 71 |
| Regatul Unit | 70 |
| Austria | 69 |
| Belgia | 69 |
| Emiratele Arabe Unite | 69 |
| Barbados | 68 |
| Seychelles | 68 |
| Taiwan | 68 |
| Franța | 66 |
| Lituania | 65 |
| Bahamas | 64 |
| Statele Unite ale Americii | 64 |
| Brunei Darussalam | 63 |
| Chile | 63 |
| Coreea de Sud | 63 |
| Saint Vincent și Grenadine | 63 |
| Cabo Verde | 62 |
| Israel | 62 |
| Dominica | 60 |
| Letonia | 60 |
| Cehia | 59 |
| Saint Lucia | 59 |
| Botswana | 58 |
| Qatar | 58 |
| Rwanda | 58 |
| Slovenia | 58 |
| Arabia Saudită | 57 |
| Costa Rica | 56 |
| Grenada | 56 |
| Portugalia | 56 |
| Cipru | 55 |
| Fiji | 55 |
| Spania | 55 |
| Italia | 53 |
| Polonia | 53 |
| Malaysia | 52 |
| Oman | 52 |
| Bahrain | 50 |
| Georgia | 50 |
| Grecia | 50 |
| Iordania | 50 |
| Malta | 49 |
| Mauritius | 48 |
| Slovacia | 48 |
| Croația | 47 |
| Vanuatu | 47 |
| Armenia | 46 |
| Kuweit | 46 |
| Muntenegru | 46 |
| Namibia | 46 |
| Senegal | 46 |
| Benin | 45 |
| România | 45 |
| São Tomé și Príncipe | 45 |
| Jamaica | 44 |
| Insulele Solomon | 44 |
| Timorul de Est | 44 |
| China | 43 |
| Coasta de Fildeș | 43 |
| Ghana | 43 |
| Kosovo | 43 |
| Moldova | 42 |
| Africa de Sud | 41 |
| Trinidad și Tobago | 41 |
| Vietnam | 41 |
| Bulgaria | 40 |
| Burkina Faso | 40 |
| Cuba | 40 |
| Guyana | 40 |
| Ungaria | 40 |
| Macedonia de Nord | 40 |
| Tanzania | 40 |
| Albania | 39 |
| India | 39 |
| Maldive | 39 |
| Maroc | 39 |
| Tunisia | 39 |
| Etiopia | 38 |
| Kazahstan | 38 |
| Surinam | 38 |
| Columbia | 37 |
| Republica Dominicană | 37 |
| Gambia | 37 |
| Lesotho | 37 |
| Zambia | 37 |
| Argentina | 36 |
| Belize | 36 |
| Ucraina | 36 |
| Brazilia | 35 |
| Sri Lanka | 35 |
| Algeria | 34 |
| Bosnia și Herțegovina | 34 |
| Indonezia | 34 |
| Laos | 34 |
| Malawi | 34 |
| Nepal | 34 |
| Sierra Leone | 34 |
| Ecuador | 33 |
| Panama | 33 |
| Serbia | 33 |
| Thailanda | 33 |
| Angola | 32 |
| El Salvador | 32 |
| Filipine | 32 |
| Togo | 32 |
| Belarus | 31 |
| Djibouti | 31 |
| Mongolia | 31 |
| Niger | 31 |
| Turcia | 31 |
| Uzbekistan | 31 |
| Azerbaidjan | 30 |
| Egipt | 30 |
| Kenya | 30 |
| Mauritania | 30 |
| Peru | 30 |
| Gabon | 29 |
| Bolivia | 28 |
| Irak | 28 |
| Liberia | 28 |
| Mali | 28 |
| Pakistan | 28 |
| Mexic | 27 |
| Camerun | 26 |
| Guatemala | 26 |
| Guineea | 26 |
| Kârgâzstan | 26 |
| Nigeria | 26 |
| Papua Noua Guinee | 26 |
| Madagascar | 25 |
| Uganda | 25 |
| Bangladesh | 24 |
| Republica Centrafricană | 24 |
| Paraguay | 24 |
| Congo | 23 |
| Eswatini | 23 |
| Iran | 23 |
| Liban | 23 |
| Ciad | 22 |
| Honduras | 22 |
| Rusia | 22 |
| Zimbabwe | 22 |
| Guineea-Bissau | 21 |
| Mozambic | 21 |
| Cambodgia | 20 |
| Comore | 20 |
| Republica Democratică Congo | 20 |
| Tadjikistan | 19 |
| Burundi | 17 |
| Turkmenistan | 17 |
| Afganistan | 16 |
| Haiti | 16 |
| Myanmar | 16 |
| Guineea Ecuatorială | 15 |
| Coreea de Nord | 15 |
| Siria | 15 |
| Nicaragua | 14 |
| Sudan | 14 |
| Eritreea | 13 |
| Libia | 13 |
| Yemen | 13 |
| Venezuela | 10 |
| Somalia | 9 |
| Sudanul de Sud | 9 |
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





