Clădirile vulnerabile la cutremur în București. Proprietarii și chiriașii ar trebui mutați temporar: Nu mai putem trăi la noroc!

Ciprian Ciucu, actualul primar al Sectorului 6 și candidat la Primăria Capitalei, a detaliat într-o postare publică direcțiile sale pentru accelerarea consolidării clădirilor vulnerabile la cutremur din București. Propunerile sale vizează atât mecanisme de relocare, cât și soluții financiare și administrative pentru intervenții rapide.

Plan nou pentru siguranța clădirilor din București. Mecanisme noi pentru intervenții rapide la clădirile cu risc de prăbușire

Ciprian Ciucu prezintă ca element esențial introducerea unui sistem prin care locatarii clădirilor periculoase să poată fi mutați temporar în spații sigure, astfel încât lucrările de consolidare să nu fie amânate din cauza lipsei unor alternative de cazare. Acesta explică faptul că locuitorii ar urma să revină în apartamentele lor după finalizarea intervențiilor, în baza unui proces bine reglementat și predictibil.

În același timp, candidatul la Primăria Capitalei propune un fond special de expropriere destinat clădirilor pentru care consolidarea este mai scumpă decât reconstrucția. Ciucu face o excepție clară pentru clădirile cu valoare de patrimoniu, subliniind că acestea ar fi tratate diferit, în funcție de statutul lor protejat.

În prezentarea sa, Ciprian Ciucu reamintește public necesitatea de a trece la acțiune într-un ritm diferit de cel din ultimele două decenii, în care numărul clădirilor consolidate a rămas redus. În mesajul publicat, afirmă:

„Bucureștiul nu mai poate trăi la noroc!”

În continuare, el dezvoltă ideea printr-un apel la responsabilitate administrativă:

„Trebuie să începem, cu responsabilitate, cel mai important program de siguranță urbană din ultimele decenii. Suntem capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. În ultimele două decenii, s-au consolidat doar câteva clădiri cu risc ridicat. Această situație trebuie schimbată fără întârziere.

Vin cu soluții, direcții rapide de acțiune:

• Crearea unui fond de expropriere și valorificare pentru cauze de utilitate publică, acolo unde consolidarea este imposibilă sau mai scumpă decât reconstrucția (cu excepția clădirilor de patrimoniu);
• Crearea unui mecanism clar pentru relocarea temporară a locatarilor și reîntoarcerea lor în locuințe, după finalizarea lucrărilor”.

Prioritizarea clădirilor publice și programarea etapizată a lucrărilor în București

În strategia prezentată, Ciucu insistă pe o prioritizare care să înceapă cu clădirile publice considerate esențiale pentru funcționarea orașului. Acesta enumeră instituții medicale, unități de învățământ și sedii administrative drept primele care trebuie să intre în procesul de consolidare. Ulterior, ar urma un pachet anual de clădiri rezidențiale incluse în program în funcție de nivelul de risc.

Acesta vorbește despre o abordare în etape, menită să ofere predictibilitate atât autorităților, cât și locuitorilor afectați. În prima fază, ce s-ar întinde pe patru ani, listarea și reconsolidarea imobilelor publice ar reprezenta prioritatea absolută.

Următoarea etapă, cuprinsă între anii 4 și 12, ar presupune extinderea intervențiilor către clădirile de locuințe aflate în categoriile de risc I și II.

Explicarea acestui calendar este formulată în textul publicat:

„Programarea și bugetarea multianuală a consolidării – realist și etapizat.

Nu există soluții magice în doi ani. Dar există soluții realiste:

• Faza 1 (primii 4 ani): prioritizarea consolidării tuturor clădirilor publice esențiale – școli, spitale, sedii administrative, plus un pachet anual de clădiri rezidențiale prioritare.

• Faza 2 (anii 4–12): extinderea accelerată la clădirile rezidențiale cu risc I și II, pe baza listelor deja existente

• Faza 3: finalizarea intervențiilor și transformarea zonelor consolidate în nuclee de regenerare urbană, care la rândul lor să atragă capital din mediul privat”.

Ciucu vorbește despre surse de finanțare și administrarea proiectului propus

O parte importantă a propunerilor prezentate de Ciucu o reprezintă crearea unui fond dedicat exclusiv consolidărilor din București. Acest fond ar urma să fie alimentat din bugetul local al Capitalei, din contribuții guvernamentale și din finanțări europene sau împrumuturi de la instituții financiare internaționale. În plus, candidatul vede posibilitatea unor parteneriate public-privat în zonele unde consolidarea poate aduce un beneficiu de dezvoltare urbană.

Acesta subliniază că noul mecanism financiar ar trebui să fie dublat de o administrare eficientă la nivelul instituțiilor locale. Implementarea ar fi în responsabilitatea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, cu accent pe întărirea capacității tehnice și pe proceduri transparente.

În acest context, Ciucu explică:

„Crearea unui «Fond de Siguranță Seismică», dedicat exclusiv Bucureștiului – finanțare sustenabilă. Pentru ca acest program să nu rămână doar pe hârtie, propun crearea unui fond dedicat, alimentat din: bugetul local (cu alocare anuală minimă garantată prin hotărâre); fonduri guvernamentale dedicate consolidărilor; finanțări europene și BEI/BERD pentru proiecte de siguranță urbană; parteneriate cu mediul privat în zonele unde consolidarea aduce plus-valoare urbană. […]

Implementarea va fi gestionată de Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Capacitate de lucru va fi îmbunătățită cu ingineri cu experiență reală, proceduri clare și transparente, standarde de calitate obligatorii și un ritm anual de intervenții predictibil. Reducerea riscului seismic este prioritatea zero pentru protejarea vieții”.