„Nu regret că am intrat în cursă”
Întrebat dacă regretă faptul că a candidat pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu a subliniat că decizia a fost una asumată, chiar dacă provocările sunt majore.
„Nu regret. Pentru că, deşi am venit cu nişte idei pentru Bucureşti pe care voi încerca din răsputeri să le pun în practică, deşi am venit cu aceste idei, înainte va trebui să fac puţină ordine. Şi sunt efectiv bine intenţionat. Nu am o agendă ascunsă. Aici este puterea mea. Şi sunt la vârsta la care am şi experienţă şi am şi încă energia să fac aceste lucruri. Dacă îmi vor ieşi, bine, dacă nu, chiar dacă o să mă înjure, nu ştiu, 80% din Bucureşti, dar eu peste 15-20 de ani, când voi fi singur cu conştiinţa mea, voi şti că am făcut tot ce ţine de mine ca să pun lucrurile la punct, să le pun în ordine. De aceea am candidat”, a declarat primarul general.
Ce poate fi realizat pe termen scurt
Edilul a explicat că, în cei aproximativ doi ani și jumătate rămași de mandat, pot fi demarate sau accelerate unele proiecte importante de infrastructură și urbanism, însă rezultatele majore vor fi vizibile abia pe termen mediu.
„Pot să fac, să încep anumite lucrări, cum ar fi Dimitriu Pompeiu, cum este Bulevardul Prelungirea Ghencea, să avanseze cât mai mult, anumite linii de tramvaie, adică anumite lucruri se pot face, îmbunătăţirea spaţiului public, pentru că Poliţia Locală deja a început să amendeze pe cei care vandalizează la modul serios, câteva amenajări şi să pun pe o direcţie corectă dezvoltarea urbanistică a oraşului. Asta pot să fac. Dar proiectele efective vor veni după 2-3 ani”, a explicat Ciprian Ciucu.
Bugetul, marea problemă a Capitalei
Primarul a insistat că dificultățile reale nu țin de lipsa ideilor sau a proiectelor, ci de lipsa resurselor financiare.
„Elefantul din cameră este altul. Şi este uriaş. Bugetul. Nu că n-avem bani, n-avem nici măcar să ieşim pe uşă. Dezastrul bugetar a început pentru Bucureşti cu Ordonanţa-trenuleţ din 2023 a Guvernului Ciolacu. De ce? Pentru că a luat de la municipii, cotele de IV, impozitul pe venit, adică pe pensii, jocuri de noroc şi încă două, trei categorii care reprezentau un procent bun din banii Bucureştiului.”
El a explicat că ulterior a fost introdusă și taxa de solidaritate, care a direcționat fonduri din marile orașe către mediul rural, afectând suplimentar bugetul Capitalei.
„După care, acelaşi guvern Ciolacu a venit cu o taxă de solidaritate, să dea banii mai mult de la oraşele mai mari către zonele rurale şi am luat 14%. Acest lucru nu s-a văzut imediat, dar acum începe să se vadă.”
Reduceri succesive din bugetul Capitalei
Ciucu a mai arătat că o parte din bugetul Bucureștiului a fost redirecționată către Consiliul Județean Ilfov, prin diminuări succesive.
„S-a mai luat un procent din bugetul Bucureştiului s-a dus la Consiliul Judeţean Ilfov, prima oară 3%, după aceea 1,5% şi acest lucru nu a început să se vadă imediat, dar acum, pentru că nu avem buget noi primim 1/12 din execuţia bugetară din banii pe care i-am cheltuit anul trecut.”
Potrivit primarului, dacă în anii anteriori Primăria Capitalei dispunea lunar de sume cuprinse între 450 și 550 de milioane de lei, anul acesta a început cu doar 317 milioane de lei, nivel care se menține și în lunile următoare, conturând riscul unei incapacități de plată.
Reforme, tăieri de cheltuieli și presiunea datoriilor
În acest context, edilul afirmă că este nevoit să aplice reforme dure și să reducă cheltuielile, inclusiv prin comasarea unor instituții.
„În acest context eu sunt nevoit să-mi asum nişte tăieri de cheltuieli şi nişte reforme, nişte comasări de instituţii da, sunt nevoit să fac şi eu ceva. Începând cu Primăria Capitalei.”
El a precizat că a solicitat managementului STB un plan de eficientizare, însă avertizează că măsurile interne nu vor fi suficiente pentru a echilibra bugetul.
„Eu sunt dispus să fac cu costuri politice tot ce ţine de mine ca să echilibrez bugetar acest oraş. Dar nu va fi suficient.”
Subvenții și litigii care apasă bugetul
Primarul a enumerat principalele presiuni financiare: datoriile din împrumuturi, litigii pierdute în instanță și subvențiile acordate companiilor municipale.
„Avem datorii care vin din urmă peste noi, datoria publică din împrumuturi, datorii din litigii pierdute în instanţă, 20 de milioane în fiecare lună spre sfârşitul anului, mergem peste 200 de milioane.”
El a menționat explicit cazul Costanda, care generează singur cheltuieli de 18 milioane de lei, dar și povara subvențiilor pentru transport și termoficare.
„Subvenţia STB este undeva la 100 şi ceva de milioane în fiecare lună. Subvenţia Termoenergetica 100 şi ceva de milioane în fiecare lună.”
În final, Ciprian Ciucu a subliniat că primarul general nu are flexibilitate fiscală pentru a crește taxe sau impozite, deoarece eventualele majorări ar ajunge la primăriile de sector.
„Primarul general are flexibilitate zero ca fiscalitate. Zice că şi Ciucu ar începe să crească nu ştiu taxe şi impozite. Zero. Se duc toate la primăriile de sector”, a concluzionat primarul Capitalei.
