China închide sute de bănci. Aproape una din patru instituții a dispărut în doar patru ani
SURSA FOTO: Dreamstime - China
China își restructurează rapid sistemul bancar, închizând sute de instituții vulnerabile și concentrând activitatea în jurul unor creditori mai puternici. Peste 670 de bănci au fost închise în anul 2025.
China închide sute de bănci. Aproape una din patru instituții a dispărut în doar patru ani
Peste 670 de bănci s-au închis în China într-un singur an, iar în ultimii patru ani aproape una din patru instituții bancare a dispărut de pe piață. Potrivit unei analize realizate de Financial Times, cifrele reflectă una dintre cele mai ample operațiuni de lichidare și restructurare a sistemului financiar chinez.
Măsurile au loc într-un moment dificil pentru a doua cea mai mare economie a lumii, care se confruntă cu o criză imobiliară prelungită, deflație, dobânzi scăzute și o încetinire tot mai accentuată a cererii de credite. În acest context, Beijingul încearcă să protejeze un sistem bancar cu active totale de aproximativ 64 de trilioane de dolari prin reducerea drastică a numărului instituțiilor financiare mici și vulnerabile.
Conform datelor Administrației Naționale de Reglementare Financiară din China, peste 670 de entități bancare au fost închise în 2025, un nivel record. Numărul total al entităților bancare din China a ajuns astfel la 3.139, după o scădere de 23% în patru ani, potrivit unei analize realizate de Fitch.
Operațiunea vizează în special băncile regionale de dimensiuni mici. Fitch le consideră „partea cea mai slabă” a sistemului bancar chinez, din cauza calității reduse a activelor, capitalizării scăzute și problemelor de guvernanță corporativă. Aceste vulnerabilități sunt mai pronunțate în regiunile mai puțin dezvoltate ale Chinei.
Deși sunt instituții mai mici, importanța lor pentru sistemul financiar este considerabilă. Băncile rurale și cele orășenești dețin împreună peste un sfert din activele totale ale sistemului bancar chinez. Din acest motiv, autoritățile nu permit, în general, ca instituțiile cu probleme să intre pur și simplu în faliment.
Strategia folosită de Guvernul de la Beijing se bazează în principal pe fuziuni, dizolvarea unor bănci și transferarea pasivelor acestora către alți creditori, precum și pe acordarea de sprijin prin capital atunci când situația o impune. Prin aceste măsuri, autoritățile chineze încearcă să reducă riscurile fără să permită apariția unor șocuri majore în sistemul financiar.
Jason Bedford, cercetător la Institutul Est-Asiatic din cadrul Universității Naționale din Singapore, a explicat pentru Financial Times că operațiunea urmărește atât simplificarea supravegherii, cât și reducerea riscului unor probleme de lichiditate în cazul băncilor mici. Amploarea procesului de consolidare este însă neobișnuită.
„Nu am mai văzut consolidări de o asemenea amploare până acum”, a remarcat Bedford.
Băncile vulnerabile din China sunt absorbite pentru se a evita o nouă criză
În iulie, autoritățile din Wuhan au preluat controlul asupra Z-Bank, o instituție aflată în dificultate. A fost prima intervenție de acest tip după preluarea controlului asupra băncii Baoshang din Mongolia Interioară, regiune autonomă a Republicii Populare Chineze, în 2019.
Z-Bank, care potrivit Moody’s avea active de 124 de miliarde de yuani la sfârșitul anului 2024, a fost absorbită de Hankou Bank, cu sediul în Wuhan. Moody’s consideră cazul un exemplu al problemelor cu care se confruntă băncile regionale mai vulnerabile din China.
Procesul de consolidare nu pare însă să se încheie aici. Agenția de rating estimează că restructurarea va continua, în condițiile în care autoritățile încearcă să reducă riscurile asociate instituțiilor mici și fragile. Amploarea operațiunii este vizibilă mai ales în Mongolia Interioară, unde au mai rămas doar 12 bănci, față de peste 100 anterior, după o amplă consolidare realizată anul trecut sub Banca Comercială Rurală a Mongoliei Interioare.
Obiectivul autorităților este să reducă riscul unor crize locale de lichiditate care ar putea afecta încrederea deponenților și, ulterior, s-ar putea extinde în întregul sistem financiar. Karen Wu de la CreditSights este optimistă în privința marilor bănci chineze, însă consideră că instituțiile mai mici sunt mult mai vulnerabile.
Soluția este, în esență, una cu două direcții: băncile mari pot absorbi instituțiile mai mici, iar administrațiile locale pot interveni prin injecții de capital. Scopul este evitarea turbulențelor de pe piețe și, mai ales, protejarea încrederii deponenților. Beijingul are experiența unui episod în care pierderea încrederii a demonstrat cât de repede poate deveni o problemă pentru sistemul bancar.
În 2019, Banca Baoshang din Mongolia Interioară s-a aflat în centrul unei crize bancare. Autoritățile chineze au preluat operațiunile instituției, într-un episod descris de Jason Bedford pentru Financial Times drept un „moment Rubicon” pentru sectorul bancar al țării.
Până atunci, riscul de lichiditate nu era considerat o preocupare majoră. Experiența Baoshang a schimbat însă această perspectivă, iar autoritățile au ajuns la concluzia că problemele mici nu trebuie lăsate să se transforme într-un risc pentru întregul sistem financiar.
Lichidarea și consolidarea la scară largă a băncilor regionale au loc în paralel cu o schimbare profundă a economiei chineze. Boom-ul imobiliar care a susținut economia timp de mai mulți ani s-a inversat începând din 2021, în timp ce dobânzile scăzute și deflația pun presiune pe profitabilitatea băncilor. În același timp, cererea de credite începe să încetinească.
Marjele nete ale dobânzilor, adică diferența dintre costul depozitelor și dobânda încasată de bănci pentru împrumuturi, au scăzut inclusiv în cazul celor mai mari instituții bancare din China. Presiunea este și mai mare asupra creditorilor de dimensiuni mici, care dispun de resurse mai reduse pentru a absorbi șocurile.
Datele băncii centrale chineze arată că finanțarea generală a economiei continuă să crească, însă într-un ritm mai lent decât în trecut. În acest an, volumul net al creditelor noi în yuani a scăzut atât în aprilie, cât și în iulie.
Măsurile de sprijin nu se limitează însă la băncile mici. În septembrie, autoritățile chineze au anunțat o majorare de capital de 54 de miliarde de dolari pentru companiile de asigurări și pentru două dintre cele mai mari bănci ale țării, ICBC și Banca Agricolă a Chinei. Măsura a venit după ce, anul trecut, alte patru mari bănci de stat au primit aproape 70 de miliarde de dolari prin vânzări de acțiuni.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.