Centralele de apartament sunt înlocuite. Ce trebuie să instaleze proprietarii în loc de centralele pe gaz
Încălzire. SURSA FOTO: Dreamstime
Decizia privind instalarea unei centrale sau alegerea unui nou sistem de încălzire devine tot mai complicată pentru proprietarii de locuințe din Europa. Reglementările se schimbă constant, costurile energiei cresc, iar presiunea pentru reducerea emisiilor de carbon se intensifică. O analiză publicată în februarie de un expert european arată însă că opțiunile viabile pentru următoarele două decenii sunt mai clare decât par.
Analiza unui expert arată ce alternativă la centrală este cea mai eficientă economic și climatic
Alegerea unei centrale sau a unui alt sistem de încălzire influențează atât costurile unei gospodării, cât și impactul asupra mediului pentru următorii 15–20 de ani. De aceea, decizia nu mai este doar una tehnică sau de preferință personală, ci una cu efecte economice și climatice pe termen lung.
În mod obișnuit, o centrală nou instalată funcționează până în jurul anilor 2040–2045. Această perioadă coincide cu obiectivul Germaniei de a ajunge la neutralitate climatică. În acest interval, cheltuielile cu energia pentru o locuință pot ajunge între 30.000 și 60.000 de euro, iar emisiile generate pot atinge chiar 80 de tone de CO₂.
În acest context a fost realizată analiza semnată de Dr.-Ing. Marek Miara, specialist european în domeniul pompelor de căldură. Studiul a fost publicat la începutul lunii februarie pe platforma Heat Pumps Watch și compară șapte tehnologii de încălzire diferite.
Evaluarea se bazează pe opt criterii principale, printre care eficiența energetică, costurile totale, compatibilitatea cu sistemul energetic și impactul asupra climei. Cercetarea folosește date reale de piață, legislația actuală și rezultatele a 14 studii științifice.

Concluzia expertului este clară: nu mai este nevoie de decizii „eroice” sau motivate ideologic atunci când vine vorba despre înlocuirea unei centrale sau alegerea unui sistem de încălzire. În majoritatea situațiilor, opțiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere economic coincide și cu cea mai favorabilă pentru climă.
Piața sistemelor de încălzire se schimbă: vânzările de centrale pe gaz scad
Transformarea pieței sistemelor de încălzire este deja vizibilă, iar rolul centralei clasice pe combustibili fosili începe să se diminueze. Datele din industrie indică o schimbare majoră în preferințele consumatorilor și în dinamica vânzărilor.
Potrivit Asociației Federale a Industriei Germane de Încălzire (BDH), anul 2025 a marcat un moment simbolic pentru sector: pentru prima dată s-au vândut mai multe pompe de căldură decât centrale pe gaz.
În același timp, cererea pentru cazanele pe gaz a scăzut semnificativ, iar vânzările de centrale pe păcură s-au prăbușit aproape complet. Explicația vine din mai multe direcții economice și legislative.
Creșterea costurilor certificatelor de CO₂ face ca utilizarea combustibililor fosili să devină tot mai scumpă. În paralel, sprijinul financiar pentru sistemele bazate pe gaz sau păcură a fost redus. Legea privind energia în clădiri introduce și cerințe mai stricte pentru instalarea de noi sisteme de încălzire, scriu cei de la ziarulromanesc.de.
În schimb, pompele de căldură beneficiază de subvenții consistente și de costuri de operare în scădere. Avantajul este și mai mare acolo unde locuințele pot utiliza tarife speciale la electricitate sau produc energie proprie prin panouri solare, relatează CHIP.
Pompele de căldură depășesc centralele clasice la eficiență și costuri
Compararea tehnologiilor arată diferențe clare între o centrală clasică și alternativele electrificate moderne. În matricea de evaluare realizată de Marek Miara, pompa de căldură primește calificativ maxim în șapte din cele opt criterii analizate.
Principalul avantaj este eficiența energetică. Sistemul poate transforma un kilowatt-oră de electricitate în trei până la cinci kilowați-oră de energie termică, ceea ce îl face mult mai performant decât o centrală pe gaz sau păcură.
Costurile inițiale pentru instalarea pompelor de căldură sunt mai mari decât în cazul centralelor clasice. Totuși, programele de subvenții reduc semnificativ investiția inițială pentru proprietari.
Pe termen lung, costurile de operare sunt deja mai mici decât în cazul sistemelor care folosesc combustibili fosili. Diferența devine tot mai evidentă pe măsură ce taxele pentru emisiile de carbon cresc.
Din punct de vedere climatic, avantajul este și mai mare. Pompele de căldură devin tot mai „curate” pe măsură ce producția de electricitate din surse regenerabile crește în mixul energetic.
Gazul, păcura și promisiunea hidrogenului ridică semne de întrebare
În analiza comparativă, sistemele bazate pe combustibili fosili pierd teren în fața tehnologiilor electrice. Chiar dacă o centrală pe gaz rămâne o soluție familiară pentru mulți proprietari, studiul arată că această opțiune are limitări importante pe termen lung.
Arderea gazului natural produce în mod constant emisii de CO₂. În plus, creșterea taxelor pentru carbon și posibila reducere a rețelelor de distribuție pot duce la creșterea costurilor pentru utilizatorii rămași conectați la aceste sisteme.
Situația este și mai dificilă pentru centralele pe păcură. Acestea sunt considerate printre cele mai problematice tehnologii din punct de vedere climatic, iar perspectivele pentru instalarea de noi sisteme sunt tot mai limitate.
În ceea ce privește centralele „H₂-ready”, care promit funcționarea viitoare cu hidrogen, analiza atrage atenția asupra unei realități importante. În prezent, aceste echipamente funcționează tot cu gaz fosil.
Specialiștii estimează că hidrogenul verde va fi o resursă limitată în următoarele decenii. Din acest motiv, el va fi direcționat cu prioritate către sectoare industriale greu de electrificat, precum industria grea, aviația sau transportul maritim, nu către încălzirea locuințelor.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





