Cele mai corupte țări din UE. Rușine imensă pentru România. Ce loc ocupă țara noastră

Corupția continuă să se accentueze la nivel global, inclusiv în state considerate repere ale democrației. Indicele de Percepție a Corupției 2025, publicat de Transparency International, indică lipsa oricărui progres real în Uniunea Europeană, unde media rămâne neschimbată de peste un deceniu. În acest context, România obține 45 de puncte din 100 posibile și se menține constant printre ultimele trei state membre ale UE, pe fondul slăbirii capacității de conducere publică și al presiunilor exercitate asupra instituțiilor de integritate.

Corupția globală se accentuează, iar standardele de integritate sunt tot mai fragile

Corupția la nivelul sectorului public se află pe o pantă ascendentă la nivel mondial, potrivit datelor prezentate în Indicele de Percepție a Corupției 2025, instrument care măsoară percepția experților și a mediului de afaceri asupra nivelului corupției din administrațiile publice. Raportul evidențiază un declin constant al performanței statelor în ultimul deceniu, pe fondul slăbirii mecanismelor de conducere și al erodării independenței instituționale.

Un indicator relevant al acestei tendințe negative este scăderea numărului de țări care obțin scoruri foarte ridicate. Dacă în urmă cu zece ani existau 12 state cu peste 80 de puncte, în ediția din 2025 doar cinci țări mai ating acest prag. Această evoluție arată că nici democrațiile consolidate nu sunt imune la corupție, mai ales atunci când standardele de integritate nu sunt susținute prin politici ferme și instituții puternice.

Raportul subliniază explicit necesitatea unui leadership eficient și a unor instituții independente, capabile să apere statul de drept și să impună reguli clare de integritate. Fără aceste elemente, corupția nu doar că persistă, ci se extinde, afectând funcționarea normală a societăților democratice.

Corupția menține România în zona critică a clasamentului european

În cadrul Uniunii Europene, evoluțiile sunt descrise drept stagnante, media UE menținându-se și în acest an la 62 de puncte. România nu reușește să se apropie de acest nivel și obține în IPC 2025 un scor de 45 de puncte din 100 posibile, cu un punct mai puțin față de anul precedent.

Această valoare confirmă o stagnare pe termen lung, diferența față de anul 2012 fiind de doar un punct în plus. Oscilațiile anuale minore, de unu sau două puncte, nu au produs schimbări structurale, iar România rămâne constant în ultimele trei state membre ale UE în clasamentul privind corupția, alături de Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte.

Contrastul este evident atunci când sunt analizate evoluțiile altor state europene. Grecia a reușit să acumuleze un plus de 14 puncte față de 2012, Estonia a crescut cu 11 puncte, în timp ce Ungaria a pierdut 15 puncte față de 2012, iar Polonia a înregistrat un recul de 10 puncte din 2015. Aceste diferențe arată că reformele consistente pot produce rezultate, la fel cum derapajele democratice pot anula progresele anterioare.

Corupția este strâns legată de calitatea democrației și de funcționarea statului de drept

Analiza realizată de Transparency International arată că statele cu democrații solide obțin, în medie, un scor de 71 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției, iar niciuna dintre aceste țări nu coboară sub pragul de 50 de puncte. În opoziție, democrațiile fragile înregistrează un scor mediu de doar 47 de puncte, România situându-se sub acest nivel, cu cele 45 de puncte obținute în 2025.

Îmbunătățirile pe termen lung observate în țările democratice sunt corelate cu reforme susținute, instituții consolidate și un consens politic clar în favoarea guvernării integre. În schimb, scorurile scăzute sau în declin sunt asociate cu slăbirea mecanismelor de control și echilibru, politizarea sistemului judiciar, influența nejustificată asupra procesului politic și incapacitatea de a proteja spațiul civic.

Efectele corupției sunt vizibile în mai multe zone esențiale pentru funcționarea societății. Justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, libertatea presei și accesul la serviciile publice sunt domenii profund afectate, unde comportamentele corupte nu doar consumă resurse, ci amplifică dezechilibrele de putere și erodează încrederea cetățenilor în instituții.

Corupția și reformele necesare: oportunitatea creată de noul cadru european

În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, care urmărește armonizarea legislațiilor penale ale statelor membre și instituirea unei abordări de toleranță zero față de corupție. Transpunerea acestei directive oferă României o oportunitate majoră de a-și stabili obiective clare și reforme ambițioase în domeniul integrității publice.

Un astfel de obiectiv ar putea viza atingerea unui scor de cel puțin 50 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției până în anul 2030, ca efect al consolidării democrației și al reformelor anticorupție. Elaborarea acestui obiectiv presupune implicarea societății civile și corelarea cu documente strategice precum Strategia Națională Anticorupție 2026–2030 și Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, care prevede explicit intensificarea combaterii corupției pentru creșterea încrederii cetățenilor în instituții.

În paralel, este necesară adoptarea unui cadru legislativ actualizat și coerent în domeniul integrității, care să elimine lacunele existente și să ofere instituțiilor statului instrumente eficiente pentru combaterea corupției în beneficiul cetățenilor.

Corupția, instituțiile și încrederea publică: mizele interne ale României

Transparency International România subliniază importanța cooperării loiale între toți actorii societali, de la mediul academic și instituțiile publice până la clasa politică, mediul privat și societatea civilă. Combaterea corupției necesită implicare constantă, obiectivitate și renunțarea la susținerea intereselor partizane care polarizează societatea și subminează inițiativele pe termen lung.

O condiție esențială este stabilitatea instituțiilor anticorupție și eliminarea atacurilor politice directe sau indirecte, inclusiv prin grupuri de presiune. România a traversat în ultimii ani o perioadă de subminare a statului de drept, cu efecte directe asupra încrederii publice în instituțiile fundamentale.

La nivel instituțional, sunt indicate măsuri concrete precum stabilirea conducerii Agenției Naționale de Integritate, asigurarea stabilității conducerii Direcției Naționale Anticorupție, întărirea capacității operaționale a ANABI prin transfer de competențe și reformarea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

În plan judiciar, continuarea îmbunătățirii calității anchetelor penale anticorupție este esențială pentru ca dosarele să reziste în instanță. Scăderea ratelor de restituire a dosarelor și a achitărilor indică un progres în calitatea urmăririi penale, trend care trebuie consolidat pentru a recâștiga încrederea societății.

Pentru anul 2026, prioritățile legislative includ clarificarea infracțiunilor de luare și dare de mită, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice mari, întărirea răspunderii organismelor de control și adoptarea Strategiei naționale de combatere a spălării banilor, alături de integrarea bazelor de date.

O miză suplimentară este combaterea dezinformării privind procedurile judiciare și stoparea instrumentalizării politice a luptei împotriva corupției. Practicile de dublu standard și dublu limbaj afectează nu doar încrederea internă, ci și credibilitatea externă a României pe piețele financiare și în relațiile internaționale, într-un context în care integritatea rămâne un criteriu-cheie de evaluare.