Alcoolul face ravagii în România. Țara noastră conduce clasamentul mondial cu peste 17 litri anual de persoană

România ocupă primul loc la nivel mondial în ceea ce privește consumul de alcool, potrivit celor mai recente estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății. Datele arată că fiecare persoană cu vârsta de peste 15 ani consumă, în medie, 17,1 litri de alcool pur pe an. Specialiștii avertizează că acest nivel ridicat are efecte directe asupra sănătății publice, economiei și calității vieții. În același timp, studiile indică faptul că primul contact cu alcoolul are loc tot mai devreme, inclusiv în rândul adolescenților.

Alcoolul plasează România pe primul loc în lume după consumul anual

Alcoolul consumat în România depășește nivelul înregistrat în orice alt stat, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Instituția estimează un consum mediu de 17,1 litri de alcool pur pe an pentru fiecare persoană cu vârsta de peste 15 ani, un indicator care plasează țara noastră pe primul loc la nivel mondial.

Evaluarea OMS nu se limitează la băuturile comercializate oficial. Metodologia include și consumul neînregistrat, precum alcoolul produs în gospodării sau comercializat în afara circuitelor fiscale, iar datele sunt ajustate inclusiv în funcție de consumul turiștilor, potrivit informațiilor prezentate de TVR Info.

Pentru a ilustra mai clar dimensiunea acestui consum, cei 17,1 litri de alcool pur echivalează cu aproximativ 684 de beri de 500 de mililitri, cu o concentrație de 5%, consumate într-un interval de un an. Raportat la întreaga perioadă, media ajunge la aproape 1,9 beri pe zi pentru fiecare persoană cu vârsta de peste 15 ani.

Există însă diferențe între metodologiile utilizate de organizațiile internaționale. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care își bazează estimările în principal pe vânzările oficiale de băuturi alcoolice, indică pentru România un consum de 11,7 litri de alcool pur pe persoană într-un an. Cele două valori nu sunt comparabile direct, deoarece estimarea OMS include și alcoolul nefiscalizat sau produs în afara circuitelor comerciale.

Consumul de alcool începe tot mai devreme în rândul adolescenților

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte evidențiate de specialiști este vârsta tot mai mică la care apare primul contact cu alcoolul. Datele studiului european ESPAD 2024 arată că aproximativ o treime dintre adolescenții europeni cu vârste între 15 și 16 ani au consumat prima băutură alcoolică la 13 ani sau chiar mai devreme.

În cazul României, indicatorii referitori la consumul de alcool în rândul elevilor se situează la niveluri apropiate de media statelor participante la cercetare. Specialiștii consideră că expunerea timpurie la băuturile alcoolice crește riscul dezvoltării unor obiceiuri de consum nociv la vârsta adultă.

Aceste date mențin preocuparea autorităților și a experților din domeniul sănătății privind necesitatea consolidării programelor de prevenție dedicate copiilor și adolescenților.

Peste 200 de boli sunt asociate consumului de alcool

Impactul consumului excesiv de alcool depășește efectele imediate și influențează semnificativ starea de sănătate a populației. Potrivit specialiștilor, alcoolul are un rol cauzal în apariția a peste 200 de boli, traumatisme și alte afecțiuni.

Printre problemele medicale asociate consumului de alcool se numără bolile hepatice, afecțiunile cardiovasculare, mai multe tipuri de cancer, depresia, anxietatea și tulburările provocate direct de consumul de băuturi alcoolice.

Consecințele nu se limitează însă la sănătatea individuală. Consumul nociv este asociat și cu accidente, acte de violență, internări în spitale și reducerea capacității de muncă, generând presiuni suplimentare asupra sistemului medical și asupra societății.

Costurile economice generate de alcool pot reduce PIB-ul României până în 2050

Efectele consumului ridicat de alcool se reflectă și în economie, prin cheltuieli medicale mai mari și scăderea productivității. Simulările realizate de OECD arată că bolile și accidentele asociate consumului excesiv generează în România costuri de tratament echivalente cu aproximativ 1% din totalul cheltuielilor pentru sănătate.

Aceleași estimări indică faptul că, până în anul 2050, efectele consumului nociv de alcool ar putea reduce produsul intern brut al României cu aproximativ 2,2%. Scăderea este explicată prin costurile medicale, diminuarea productivității și reducerea forței de muncă disponibile.

În acest context, specialiștii recomandă extinderea programelor de prevenție, limitarea accesului minorilor la alcool, înăsprirea regulilor privind publicitatea adresată tinerilor și identificarea timpurie a persoanelor care dezvoltă un consum periculos.