Șefa FMI, Kristalina Georgieva, avertizează: Economia globală intră într-o eră a șocurilor imprevizibile
Guvernele din întreaga lume ar trebui să înceapă să se pregătească inclusiv pentru scenarii considerate improbabile și să își întărească economiile pentru șocurile care pot apărea în următorii ani, a avertizat directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un discurs susținut la Tokyo.
Ea a subliniat că, indiferent cât de rapid s-ar încheia conflictul din Orientul Mijlociu, economia globală va fi marcată de schimbări profunde. Potrivit estimărilor instituției, fiecare creștere cu 10% a prețului petrolului poate duce la o majorare cu 40 de puncte de bază a inflației globale și la o reducere cu 0,1–0,2% a producției mondiale.
Georgieva a explicat că lumea intră într-o perioadă în care incertitudinea devine o constantă, iar economiile trebuie să fie pregătite pentru turbulențe.
„Sfatul meu pentru factorii de decizie din întreaga lume în acest nou mediu global? Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput și pregătiți-vă pentru asta”, a declarat Kristalina Georgieva.
Șefa FMI a amintit că în ultimii ani economia globală a fost supusă unor teste succesive, de la pandemia de COVID-19 până la războiul din Ucraina și criza costului vieții. Ea a arătat că, în ciuda acestor evenimente, economia mondială a demonstrat o reziliență semnificativă. FMI estimează în prezent o creștere economică globală de aproximativ 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027.
Totuși, Georgieva a avertizat că seria șocurilor nu s-a încheiat, iar noul conflict din Orientul Mijlociu reprezintă încă o provocare majoră. Potrivit acesteia, mai multe instalații importante de petrol și gaze au fost afectate, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut dramatic, cu aproximativ 90%.
Ea a explicat că această evoluție are implicații directe asupra economiei globale, deoarece regiunea este esențială pentru aprovizionarea cu energie. Pentru numeroase state din Asia și pentru multe alte economii ale lumii, securitatea energetică a devenit rapid una dintre cele mai presante preocupări. Dacă războiul se prelungește, riscul pentru stabilitatea piețelor financiare, pentru creșterea economică și pentru nivelul inflației ar putea deveni semnificativ.
Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și efectele asupra inflației globale
Directoarea FMI a explicat că impactul asupra piețelor energetice este deja vizibil. Aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează în mod obișnuit Strâmtoarea Ormuz. În cazul Asiei, dependența este și mai mare: aproape jumătate din importurile de petrol ale regiunii și aproximativ un sfert din importurile de GNL trec prin această rută strategică.
În același timp, prețurile petrolului au crescut puternic în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de FMI, cotațiile internaționale au urcat cu aproape 50% față de nivelul din decembrie, în timp ce Europa și Asia se confruntă cu scumpiri abrupte ale gazelor naturale.
Georgieva a explicat că aceste evoluții au consecințe directe asupra economiei mondiale. Conform estimărilor instituției, o creștere cu 10% a prețului petrolului, dacă se menține pe parcursul majorității anului, poate determina o majorare cu 40 de puncte de bază a inflației globale și o scădere a producției economice mondiale cu 0,1–0,2%.
Pe acest fond, ea a insistat că guvernele trebuie să fie pregătite pentru efecte economice în lanț, chiar și în scenariul în care conflictul din regiune se încheie relativ rapid. În opinia sa, experiența ultimilor ani arată că fiecare criză majoră este urmată de alte perturbări, ceea ce obligă statele să își consolideze capacitatea de reacție.
Instituții puternice și politici economice orientate spre viitor
În discursul de la Tokyo, șefa FMI a prezentat trei recomandări principale pentru guvernele lumii. Prima dintre ele vizează consolidarea instituțiilor și adoptarea unor politici economice solide, capabile să susțină o creștere economică sănătoasă, bazată pe sectorul privat.
Georgieva a explicat că instituțiile stabile și cadrele de politici bine definite sunt esențiale pentru ca economiile să gestioneze schimbările rapide care au loc la nivel global. În opinia sa, experiența ultimilor ani arată că economiile emergente care au adoptat bănci centrale independente, reguli fiscale clare și alte mecanisme instituționale solide au obținut rezultate mai bune în ceea ce privește creșterea economică și controlul inflației.
Ea a subliniat că rolul statului nu ar trebui să fie acela de a reglementa excesiv economia, ci de a oferi o direcție clară și un cadru stabil în care sectorul privat să poată prospera. Politicile publice trebuie să fie orientate spre viitor și să ofere companiilor predictibilitatea necesară pentru investiții și dezvoltare.
Directoarea FMI a oferit ca exemplu transformările profunde generate de inteligența artificială și de schimbările demografice. În opinia sa, aceste două tendințe vor remodela fundamental piețele muncii în următoarele decenii.
„După cum au învățat majoritatea economiilor emergente în ultimii ani, merită – prin rezultate mai bune în creștere economică și inflație – să existe bănci centrale independente, reguli fiscale și alte cadre de politici. Acest lucru ajută economiile să gestioneze schimbarea, să administreze riscurile și să valorifice oportunitățile. (…)
Luați exemplul dublei transformări produse de inteligența artificială și demografie, care remodelează fundamental piețele muncii.
Inteligența artificială are un potențial enorm de a crește productivitatea, dar și de a elimina locuri de muncă vechi și de a crea altele noi – valorificarea ei pentru îmbunătățirea bunăstării generale va necesita politici atent concepute.
Demografia, la rândul ei, ne lasă într-o lume cu viteze diferite: societăți îmbătrânite care au nevoie de o participare mai mare la forța de muncă și de mai multă automatizare; și populații tinere, în creștere rapidă, care au nevoie de locuri de muncă”, a explicat Kristalina Georgieva.
Rezerve financiare pentru a face față viitoarelor crize
A doua recomandare formulată de Georgieva a vizat necesitatea menținerii unor rezerve financiare solide, care să permită guvernelor și companiilor să absoarbă șocurile economice.
Șefa FMI a explicat că, în sectorul privat, astfel de rezerve permit firmelor să își reducă temporar marjele de profit pentru a limita impactul unor costuri mai mari asupra prețurilor finale. Potrivit acesteia, în ultimele luni au existat deja exemple în care exportatorii și importatorii au ales să absoarbă o parte din costuri, reducând astfel presiunea asupra consumatorilor.
În sectorul public, rezervele fiscale joacă un rol similar. Ele oferă guvernelor posibilitatea de a adopta politici contraciclice în perioadele de criză, stimulând economia atunci când cererea privată scade.
Georgieva a amintit că răspunsul global la pandemia de COVID-19 reprezintă un exemplu relevant. Numeroase state au putut adopta măsuri de sprijin pentru companii și populație tocmai pentru că dispuneau de spațiu fiscal suficient.
Din acest motiv, FMI recomandă constant statelor să mențină un nivel adecvat al rezervelor fiscale. Potrivit șefei instituției, acest spațiu trebuie refăcut în perioadele economice favorabile, astfel încât să poată fi utilizat atunci când apar noi crize.
Ea a adăugat că acest proces ar trebui ideal formalizat într-un cadru fiscal robust pe termen mediu, care să stabilească reguli clare privind disciplina bugetară și refacerea rezervelor.
Adaptare rapidă într-o economie globală tot mai incertă
Cea de-a treia recomandare a directoarei FMI a vizat consolidarea capacității de adaptare rapidă a economiilor la șocuri. În opinia sa, rezervele financiare și instituțiile solide sunt utile doar dacă sunt utilizate într-un mod flexibil și eficient.
Georgieva a subliniat că guvernele trebuie să devină mai agile într-o lume caracterizată de incertitudine și schimbări rapide. În loc să vadă doar riscuri, statele ar trebui să identifice și oportunitățile care pot apărea în contextul transformărilor economice globale.
Un exemplu menționat de aceasta a fost integrarea economică regională. Ea a arătat că Uniunea Europeană reprezintă un model de integrare avansată, comerțul intern reprezentând aproximativ 60% din totalul schimburilor comerciale ale blocului comunitar. În Asia de Sud-Est, în cadrul ASEAN, ponderea comerțului intern este mult mai mică, situându-se în jurul valorii de 20%.
Directoarea FMI a sugerat că aprofundarea cooperării regionale ar putea oferi economiilor o mai mare reziliență în fața șocurilor globale.
Un alt exemplu de adaptare rapidă este modul în care băncile centrale își folosesc instrumentele de politică monetară. Georgieva a explicat că aceste instituții au mandate clare, precum țintirea inflației sau menținerea unui curs valutar stabil, însă trebuie să rămână flexibile și să reacționeze permanent la evoluția datelor economice.
Ea a indicat Japonia drept un exemplu de bancă centrală care încearcă să răspundă în mod agil la schimbările din economie, ajustându-și treptat politica monetară după o perioadă îndelungată în care inflația a fost sub țintă.
„Guvernele trebuie să dea dovadă de mai multă agilitate într-o lume incertă și fluidă — văzând nu doar provocări, ci și oportunități. Un exemplu evident: integrarea regională, în special aici, în Asia. Uniunea Europeană are comerțul intern reprezentând aproximativ 60% din totalul comerțului său; în ASEAN, cifra este mai aproape de 20%.
Un alt exemplu de agilitate: băncile centrale au mandate care le stabilesc direcția generală – fie o țintă de inflație, fie un regim de curs fix – dar, dincolo de aceasta, trebuie să fie mereu atente la date atunci când decid cum să își folosească spațiul de politică.
Chiar aici, în Japonia, asistăm la o bancă centrală care răspunde agil la tranziția de la o perioadă îndelungată de inflație sub țintă, printr-o serie de decizii de politică bine calibrate”, a mai pecizat șefa FMI, Kristalina Georgieva.
