Judecători CCR acuză încălcarea legii în dosarul pensiilor magistraților
Patru judecători ai Curții Constituționale (CCR) au susținut, într-un comunicat comun, că situația tensionată creată în jurul dosarului privind pensiile de serviciu ale magistraților nu poate fi calificată drept un simplu incident procedural, ci reprezintă consecința directă a nerespectării legii de către conducerea Curții.
Documentul este asumat de Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc (cei patru judecători propuși de PSD) și apare ca reacție la declarațiile publice ale președintei CCR, precum și la modul în care a fost explicată public amânarea deliberărilor în acest dosar sensibil.
Cei patru judecători au arătat că prezentarea oficială a situației a omis aspecte esențiale legate de procedura internă și de deciziile luate la nivelul conducerii Curții, ceea ce a generat confuzie și a indus ideea unui blocaj artificial provocat de o parte dintre membrii plenului.
Cei patru critică termenele accelerate și procedurile fără precedent
Potrivit comunicatului, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind obiecția de neconstituționalitate a legii pensiilor magistraților a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45.
În aceeași zi, președintele Curții s-ar fi desemnat judecător-raportor și ar fi stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului.
Judecătorii semnatari au apreciat că această accelerare extremă a procedurii a fost fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale, mai ales într-un dosar cu impact major asupra statutului magistraților și asupra unei jurisprudențe consolidate în materie de pensii de serviciu.
În opinia lor, graba cu care a fost fixat termenul a constituit primul semnal al unei abordări atipice și discutabile.
Raportul întocmit a fost incomplet. Un nou termen a fost pus într-o zi nelucrătoare
La termenul din 10 decembrie, cauza nu a putut fi soluționată, întrucât raportul întocmit a fost considerat incomplet. Dosarul a fost amânat, însă noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, o zi de duminică. Judecătorii au subliniat că și această decizie a fost lipsită de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.
Aceștia au arătat că, în ședința din 10 decembrie, s-a solicitat amânarea cauzei pentru o zi din luna ianuarie, în linie cu soluția adoptată pentru toate celelalte dosare aflate pe rolul Curții. Toate celelalte cauze ar fi fost programate pentru 22 ianuarie 2026, însă dosarul privind pensiile magistraților a fost menținut pe un calendar accelerat, fără o justificare clară.
Potrivit comunicatului, această diferență de tratament ar afecta calitatea deliberării într-un dosar complex, care presupune analiza unor critici multiple de neconstituționalitate și raportarea la o jurisprudență națională și europeană bogată.
Cerere de amânare formulată în baza legii
Momentul decisiv ar fi avut loc în ședința de deliberări din 28 decembrie 2025. În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, un judecător ar fi solicitat întreruperea deliberării pentru o mai bună studiere a problemelor ridicate, cerere la care s-ar fi raliat alți trei judecători. Textul de lege prevede explicit că, într-o asemenea situație, pronunțarea trebuie amânată pentru o altă dată.
Judecătorii au explicat că solicitarea avea un motiv de fond. Aceștia au cerut obținerea unui punct de vedere al Guvernului care să clarifice dacă legea modifică anumite elemente ale pensiei de serviciu sau dacă, în realitate, abrogă efectiv acest drept al magistraților, consacrat printr-o jurisprudență constantă a CCR. De asemenea, s-a cerut completarea raportului pentru a clarifica soluțiile propuse la fiecare critică de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ.
Conform comunicatului, cererea formulată în baza unor dispoziții legale imperative ar fi fost ignorată de conducerea Curții, care ar fi refuzat, fără justificare, să aplice prevederile legii și să fixeze un nou termen de soluționare.
Absența de la ședința din 29 decembrie, explicată
În aceste condiții, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, ceea ce a dus la lipsa cvorumului necesar funcționării plenului CCR. Aceștia au precizat că au depus imediat o cerere scrisă la cabinetul președintei Curții, prin care au reiterat solicitarea de respectare a dispozițiilor legale.
Ulterior, judecătorii au fost informați că a fost stabilit un nou termen pentru 29 decembrie 2025. Ei au explicat că absența lor de la această ședință nu a reprezentat un act de blocaj, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal. Participarea la o ședință convocată de la o zi la alta ar fi însemnat, în opinia lor, acceptarea unei proceduri neconforme cu legea și regulamentul Curții.
Comunicatul integral al celor patru judecători CCR
„Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:
Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.
În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.
Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.
Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.
În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României. Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării.
Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.
Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale.”
