3 soluții pentru o altfel de justiție în România. Robert Cazanciuc: Românii vor putea avea încredere în ea

Adoptarea modificării articolului 666 din Codul de procedură civilă va reduce semnificativ durata proceselor și va degreva instanțele de mii de dosare, susține senatorul PSD Robert Cazanciuc. Inițiativa legislativă, votată cu largă majoritate în Camera Deputaților, elimină o procedură redundantă din executarea silită. Totodată, Cazanciuc vine și cu trei sugestii privind justiția din România, în contextul apariției unui grup de lucru în acest sens la Guvern.

Modificare importantă în procedura civilă: executarea silită, simplificată prin lege adoptată de Parlament

Adoptarea unei inițiative legislative care modifică articolul 666 din Codul de procedură civilă va duce la scurtarea duratei unui număr semnificativ de procese și la degrevarea instanțelor de un volum considerabil de dosare. Anunțul a fost făcut de senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, după ce proiectul său a fost votat, miercuri, în Camera Deputaților, cu o largă majoritate, obținând 259 de voturi pentru.

Legea urmează să fie trimisă la promulgare, urmând să producă efecte directe în activitatea instanțelor civile.

Potrivit lui Robert Cazanciuc, măsura reprezintă un pas important pentru buna funcționare a justiției, în beneficiul cetățenilor, al magistraților și al clasei politice deopotrivă, întrucât justiția trebuie să funcționeze ca un serviciu public aflat exclusiv în slujba societății.

El a subliniat pe pagina sa de Facebook că inițiativa răspunde unor probleme structurale vechi ale sistemului judiciar, semnalate constant de practicienii dreptului.

În prezent, e nevoie de prea mult timp pentru executarea silită, chiar și după pronunțarea unei hotărâri judecătorești

Senatorul PSD a explicat că, în prezent, chiar și după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, creditorul este obligat să parcurgă pași suplimentari pentru a obține executarea silită.

Mai exact, deși hotărârea are deja putere executorie, executorul judecătoresc trebuie să solicite aprobarea unui alt judecător pentru a începe executarea. În opinia sa, acest mecanism generează o verificare dublă, lipsită de eficiență, care supraaglomerează instanțele și prelungește nejustificat durata proceselor civile.

Datele invocate arată amploarea problemei: pe rolul instanțelor se aflau, în acest an, aproximativ 3,5 milioane de dosare, dintre care circa un milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviințare a executării silite.

Eliminarea acestei etape redundante va permite degrevarea instanțelor de un volum mare de muncă administrativă, creând premisele unei justiții mai rapide și mai previzibile pentru cetățeni și mediul economic.

„Durata unui număr semnificativ de procese va fi scurtată, iar instanțele vor fi degrevate de un volum uriaș de dosare, în urma adoptării, astăzi, în Camera Deputaților, a inițiativei mele de modificare a articolului 666 din Codului de procedură civilă.

Votată cu largă majoritate (259 voturi pentru), legea merge la promulgare.

Este o veste bună care ar trebui să îi bucure pe toți cei care, astăzi, sunt preocupați de bunul mers al justiției, magistrați și politicieni deopotrivă, ca serviciu public vocațional aflat doar în slujba cetățeanului.

Propunerea mea legislativă elimină practic o procedură care crește durata proceselor si încarcă inutil activitatea judecătoriilor, în condițiile în care pe rolul instanțelor se aflau, anul acesta, 3,5 milioane de dosare, din care 1 milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviințare a executării silite.

Actualul mecanism de încuviințare a executării silite presupune că, după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii.

Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deși hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanțele și prelungește durata proceselor civile.

Propunerea legislativă elimină această redundanță, eliberând instanțele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetățenilor un sistem de justiție mai rapid, mai eficient și mai accesibil”, a scris Robert Cazanciuc pe pagina sa de socializare.

3 soluții pentru o justiție eficientă, în care românii să aibă încredere

Robert Cazanciuc a mulțumit colegilor parlamentari care au susținut proiectul, precum și senatorului Daniel Fenechiu, coinițiator al inițiativei, și președintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, pentru contribuția academică la redactarea legii.

Totodată, el a formulat mai multe recomandări pentru viitoarele grupuri de lucru din domeniul justiției. Cazanciuc a subliniat importanța identificării, selecției și promovării unor resurse umane cu vocație pentru magistratură, bine pregătite profesional, capabile să își exercite atribuțiile cu independență și să aplice legea pe baza probelor și a propriei conștiințe.

Totodată, Robert Cazanciuc a evidențiat necesitatea accelerării informatizării sistemului judiciar și a dezvoltării infrastructurii prin continuarea investițiilor, menționând că este așteptată deblocarea, de către Guvern, a finanțării pentru proiectul Cartierului Justiției, conform legislației adoptate de Parlament.

În același timp, a atras atenția asupra nevoii de degrevare a instanțelor prin eliminarea așa-numitului balast judiciar, respectiv a cauzelor care nu ar trebui să ajungă pe rolul instanțelor sau a dosarelor repetitive, fie prin intervenții legislative, fie prin utilizarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor, precum medierea și arbitrajul.

„Mulțumesc tuturor colegilor senatori și deputați care au sprijinit acest proiect, domnului senator Daniel Fenechiu, coinitiator al proiectului, precum și domnului avocat prof.univ. Traian Briciu, președintele UNBR, pentru contribuția academică la redactarea proiectului.

În final, aș avea câteva sugestii pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica solutiile necesare care sa contribuie la o justitie eficientă în care românii să aibă încredere:

1.Identificarea, selectarea si promovarea resurselor umane care au vocația de a fi magistrati, pregatirea profesionala care sa le asigure independenta, precum si dorinta de a imparti dreptatea pe baza de lege, probe si constiinta.

2.Accelerarea  informatizării sistemului judiciar  și dezvoltarea infrastructurii prin continuarea investițiilor, iar la acest capitol așteptăm ca Guvernul să deblocheze finanțarea pentru Cartierul Justiției, așa cum prevăd legile adoptate de Parlament.

3.Degrevarea instanțelor prin eliminarea balastului judiciar (acele cauze care nu ar trebui să ajungă pe rolul instanțelor sau a cauzelor repetitive) prin interventii normative sau folosindu-se mijloacele alternative de soluționare a litigiilor – medierea sau arbitrajul.

Pentru detalii despre ce ar mai fi de făcut, recomand lectura capitolului Justitie din programul de guvernare al actualei Coaliții!”, a mai scris Cazanciuc în mesajul citat.