Ilie Bolojan: Reforma pensiilor și recâștigarea încrederii în justiție sunt esențiale pentru o economie solidă și stabilitatea statului
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 22 decembrie, într-un interviu acordat Antena 3, că România are nevoie de o economie mult mai robustă, construită pe baze sănătoase, iar acest obiectiv nu poate fi atins fără o schimbare de paradigmă în privința muncii, a pensionării și a funcționării instituțiilor-cheie ale statului.
Șeful Executivului a subliniat că una dintre marile vulnerabilități ale României este numărul prea mic de persoane active pe piața muncii, în condițiile în care foarte mulți oameni ies la pensie la vârste mult prea mici.
Potrivit premierului, situația actuală, în care există categorii profesionale care se pensionează la 48–50 de ani cu pensii apropiate sau egale cu ultimul salariu, generează un puternic sentiment de nedreptate în rândul cetățenilor care muncesc din greu până la 65 de ani.
Bolojan a arătat la Antena 3 că această percepție afectează grav încrederea populației atât în sistemul politic, considerat tolerant față de aceste inechități, cât și în sistemul de justiție, care, în opinia multor oameni, a beneficiat sau a abuzat de acest mecanism.
Premierul a explicat că proiectul de reformă a pensiilor speciale nu este legat exclusiv de cele peste 200 de milioane de euro care ar putea fi atrași, în cazul în care Curtea Constituțională va declara proiectul constituțional. În viziunea sa, miza este mult mai mare și ține de două elemente fundamentale: încrederea în sistemul de justiție și sustenabilitatea economică a României. El a subliniat că, dacă statul își dorește un nivel de trai mai bun, trebuie să încurajeze munca și valorificarea experienței profesionale, nu retragerea timpurie din activitate.
Ilie Bolojan a atras atenția că, după o anumită vârstă, mai puțin de jumătate din populația activă a României continuă să lucreze, deși mulți dintre acești oameni se află în deplinătatea forțelor și au acumulat o experiență profesională extrem de valoroasă. În loc ca această experiență să fie folosită, statul îi trimite la pensie și îi înlocuiește cu tineri care, în multe cazuri, ar putea activa în alte domenii unde există un deficit major de forță de muncă.
„În condițiile în care CCR va declara constituțional proiectul, avem șanse mari să absorbim acei bani. Acest proiect nu este legat doar de cei peste 200 de milioane de euro asociați lui. Fondul acestui proiect ține de două aspecte fundamentale – gradul de încredere din sistemul de justiție și sentimentul de nedreptate pe care sistemul actual de pensii îl generează.
La 48-50 de ani, pensia echivalentă cu ultimul salariu este percepută ca o nedreptate de către oamenii care muncesc din greu, de dimineață până seara, în România – cei care stau la bandă și se pensionează la 65 de ani. Aceasta generează o neîncredere mare, mai ales în sistemul politic, care este perceput ca tolerând această situație, și în sistemul de justiție, care a abuzat de acest sistem.
Pe de altă parte, proiectul ține și de sustenabilitate. Dacă vrem să ne fie mai bine, avem nevoie de o economie mai robustă, pe baze mai sănătoase, ceea ce înseamnă mai mulți oameni care lucrează, nu care se pensionează la 50 de ani.
Dacă, peste această vârstă, mai puțin de jumătate din populația activă a României lucrează, înseamnă că, atunci când oamenii sunt în deplinătatea puterilor și au o experiență foarte mare, în loc să valorifici această experiență, îi trimitem în pensie și sunt înlocuiți de oameni tineri care ar putea să se ducă în alte domenii unde nu avem cu cine lucra”, a explicat premierul Ilie Bolojan la Antena 3.
Cei trei factori care schimbă radical modul în care românii privesc justiția
Referindu-se la sistemul de justiție, premierul a afirmat că lipsa de încredere a cetățenilor reprezintă una dintre cele mai mari probleme, la fel ca în lumea politică. El a explicat că autoritatea și credibilitatea unei sentințe judecătorești sunt direct legate de nivelul de încredere al populației, iar atunci când această încredere lipsește, hotărârile instanțelor sunt contestate, chiar și atunci când ele sunt legale.
Bolojan a identificat trei factori principali care influențează percepția publică asupra justiției. Primul este calitatea legislației, arătând că legi mai clare și mai lipsite de ambiguități reduc semnificativ riscul de interpretări diferite.
Al doilea element este modul de administrare a sistemului de justiție, respectiv organizarea instanțelor, formarea completelor și durata proceselor, aspecte care au generat numeroase critici în ultima perioadă.
Al treilea factor îl reprezintă oamenii care aplică legea, premierul subliniind că, indiferent de calitatea legislației, rezultatele depind în mare măsură de profesionalismul și integritatea celor care o pun în practică.
Prima întâlnire a grupului de lucru pe justiție: Dacă sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, le putem promova
Șeful Guvernului a precizat că Executivul nu are competențe directe în actul de justiție, însă poate interveni prin modificări legislative sau administrative acolo unde acestea țin de atribuțiile sale și sunt susținute de coaliție. De asemenea, Ministerul Justiției poate formula propuneri din poziția sa de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În final, Ilie Bolojan a avertizat că stabilitatea instituțiilor statului este crucială pentru România, într-un context economic dificil. El a explicat că lipsa de predictibilitate politică afectează ratingul de țară și crește costurile de finanțare, amintind exemplul Italiei, care și-a îmbunătățit ratingul după ani de instabilitate.
Premierul a criticat zvonurile și „știrile pe surse” legate de căderea guvernului, subliniind că astfel de speculații subminează încrederea și că dezbaterea publică ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații cu fundament real.
„Ca și în lumea politică, și în lumea justiției o problemă importantă este lipsa încrederii cetățenilor. Autoritatea și credibilitatea au legătură directă cu încrederea. Dacă există o încredere bună, ceea ce, din păcate, nu există, o sentință judecătorească e credibilă; dacă nu, ea poate fi contestată. La fel se întâmplă și într-o decizie publică sau administrativă. Trebuie, așadar, văzut cum putem îmbunătăți activitatea astfel încât gradul de încredere să crească. Fără să fiu specialist, sunt trei aspecte care influențează percepțiile. Calitatea actului de justiție de a genera siguranță depinde de calitatea legilor – cu cât avem legi mai bune, mai clare și mai fără echivoc, cu atât posibilitatea de interpretare scade.
Oamenii au sentimentul de neîncredere pentru că își doresc ca, la instanțe diferite, în spețe identice, să se dea sentințe identice. Dacă acestea diferă, oamenii au o senzație puternică de nedreptate.
Al doilea element de bază este administrarea sistemului de justiție: cum sunt organizate instanțele, cum se fac completele. Administrarea poate influența prelungirea unui proces. În justiție, organizarea contează mult, iar criticile apărute în ultimele zile au vizat, în principal, aceste probleme legate de administrarea justiției.
Că ne place sau nu, mai sunt și oamenii. Legea este un instrument. Vedem că, chiar și în administrație, cu legi discutabile, există oameni care performează. La fel, în justiție, sunt importanți oamenii care pun în practică legile. Este esențial ca oamenii să aibă încredere.
Guvernul nu are competențe directe, dar ceea ce putem face este să identificăm aspectele legislative și de administrare care ar putea ține de guvern. Dacă constatăm că există modificări care ar îmbunătăți sistemul și sunt susținute de coaliție, le vom promova.
Mâine va fi prima întâlnire a grupului de lucru. dacă constatăm că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, le putem promova. Ministerul Justiției, care are, spun eu, una dintre cele mai mici capacități de implicare în justiție din Europa, poate, din poziția de membru al CSM, face anumite propuneri.
Trebuie să discutăm foarte deschis. Pentru țara noastră, în situația în care ne găsim, stabilitatea instituțiilor de stat este un element important. De această stabilitate depinde ratingul țării, adică dobânzile pe care le plătim. Italia, după 13 ani, și-a îmbunătățit ratingul de țară. Italia, la fel ca România, a avut multe guverne și, dacă nu ai predictibilitate, gradul de încredere, ratingul țării și dobânzile pe care le plătim au de suferit.
Auzim asta zilnic că pică guvernul Bolojan și aflăm, de multe ori, despre noi lucruri pe care nu le știm. Acest tip de folclor, de știri pe surse, este unul dintre lucrurile pe care am observat că funcționează, dar trebuie să fim atenți la anumite aspecte și să discutăm doar despre ceea ce are fundament”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.
