Adrian Toni Neacșu: Raportul CCR privind pensiile magistraților a generat panică. Mizele la CCR rămân exclusiv unele politice

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, a analizat raportul întocmit de președinta CCR, Simina Tănăsescu, privind legea pensiilor magistraților. El susține că documentul, redactat rapid la Curtea Constituțională, a provocat panică în rândul cercurilor guvernamentale, evidențiind dificultăți juridice care complică adoptarea legii în forma propusă.

Raportul CCR pe pensiile magistraților a generat panică în jurul Guvernului Bolojan

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a scris pe contul său de Facebook că raportul întocmit de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, privind legea pensiilor magistraților a produs panică în rândul specialiștilor constituționali apropiați Guvernului, contrar mesajelor publice optimiste promovate de Executiv și de presa favorabilă acestuia.

Potrivit lui Neacșu, deși Simina Tănăsescu este percepută drept liderul majorității pro-guvernamentale din CCR, raportul redactat într-un timp foarte scurt nu a confirmat așteptările privind o respingere facilă a sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. El a susținut că, deși documentul evită o poziționare explicită și insistă doar asupra aspectelor în care se poate concluziona clar lipsa unor neconstituționalități, raportul identifică totuși elemente care fac dificilă adoptarea unei soluții de respingere integrală a sesizării.

Avocatul a arătat că raportul constată în mod explicit că reglementarea propusă conduce, în fapt, la eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților din legislație. Prin noile condiții de pensionare, pensia și-ar pierde caracterul de pensie de serviciu și s-ar transforma într-una exclusiv contributivă. În acest context, Neacșu a explicat că raportul evită să analizeze jurisprudența anterioară a CCR și dreptul Uniunii Europene, care consacră pensia de serviciu a magistraților, cu o componentă necontributivă, drept o garanție a independenței justiției.

Potrivit deciziilor constante ale Curții Constituționale, indiferent de forma de reglementare, pensia magistraților trebuie să rămână o pensie de serviciu, iar legea actuală ar elimina acest tip de pensie tocmai pentru singura categorie profesională pentru care o asemenea eliminare nu este permisă constituțional, a explicat avocatul.

Mizele la CCR pe această lege rămân exclusiv unele politice, iar nu juridice

În al doilea rând, Neacșu a arătat că raportul constată, deși timid, că modul de calcul al pensiei finale – respectiv 70% din venitul net sau 55% din brutul bazei de calcul – încalcă standardele naționale și europene privind protecția independenței justiției. El a invocat jurisprudența CCR, hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și documente europene care stabilesc că pensia magistraților trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultima remunerație primită în funcție.

Avocatul a precizat că CCR dispune de date comparative privind rata de înlocuire a pensiilor magistraților în statele membre ale UE, unde aceasta variază de la aproximativ 65% până la 100% din venitul anterior, cu o medie de 70–80% din brut. În opinia sa, aceste constatări au generat îngrijorare în cercurile guvernamentale, ceea ce l-ar fi determinat pe Ilie Bolojan să considere că o soluție favorabilă nu poate fi obținută decât printr-o impunere politică.

Neacșu a mai susținut că raportul este superficial în ansamblu, tocmai pentru a evita dificultățile juridice majore, și că se concentrează pe respingerea unor critici punctuale ale ICCJ, precum cele referitoare la neclaritatea unor termeni, eliminarea actualizării pensiilor sau presupusa discriminare față de alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, aspecte considerate de raport ca nefiind de natură constituțională.

Totodată, avocatul a criticat faptul că raportul nu explică de ce o creștere a vârstei de pensionare cu 13 ani, eșalonată pe 13 ani, a fost considerată anterior neconstituțională, în timp ce o creștere de 17 ani, eșalonată pe 16 ani, ar fi acceptabilă, sugerând astfel o posibilă revenire implicită asupra unei jurisprudențe recente a CCR.

„O ultimă constare: Raportul evită, strategic, orice analiză a celor 68 de pagini de argumente de neconstituționalitate și nelegalitate din Avizul negativ al Consiliului Legislativ.

În analiza individuală pe care vor trebui să o facă ceilalți judecători ai CCR vor fi nevoiți sa se refere, măcar ca proces deliberativ interior, și la acestea, pentru că nu se suprapun integral peste motivele invocate formal de ICCJ în sesizarea depusă.

Acestea fiind spuse, mizele la CCR pe această lege rămân exclusiv unele politice, iar nu juridice”, a precizat avocatul.