Senatorul Alianța pentru Unirea Românilor, Nicolae Vlahu, a inițiat o propunere legislativă prin care urmărește corectarea unui vid de răspundere juridică menținut, potrivit formațiunii, timp de mai mulți ani. În prezent, susține AUR, statul este obligat să suporte consecințele unor erori judiciare grave, fără ca autorii acestora să poată fi trași efectiv la răspundere.
Ce schimbă proiectul de lege
Inițiativa legislativă prevede modificarea Legii nr. 303/2022 și reintroducerea în categoria erorilor judiciare a situațiilor în care nu sunt respectate deciziile Curții Constituționale și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărâri cu caracter general obligatoriu care au fost eliminate din legislație în anul 2022.
„Statul român răspunde patrimonial pentru erorile judiciare, însă mecanismele de recuperare a prejudiciilor sunt, în realitate, blocate. Legea a fost transformată într-o formă fără fond, iar această iniţiativă corectează exact această disfuncţionalitate”, a declarat Nicolae Vlahu.
Potrivit AUR, modificările propuse elimină obstacolele considerate artificiale care au făcut imposibilă, în practică, acțiunea în regres împotriva magistraților responsabili de erori judiciare grave.
Nu soluțiile sunt vizate, ci încălcările clare ale legii
Formațiunea precizează că proiectul nu sancționează soluțiile pronunțate sau interpretările juridice, ci doar încălcările evidente ale unor obligații legale clare.
„Nu vorbim despre opinii juridice, ci despre situaţii în care sunt ignorate flagrant legea, deciziile Curţii Constituţionale sau hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu efecte devastatoare asupra drepturilor cetăţenilor”, a subliniat senatorul AUR.
Un element esențial al inițiativei îl reprezintă, din nou, includerea explicită a nerespectării deciziilor CCR și ÎCCJ în sfera erorilor judiciare, considerând că eliminarea acestor prevederi a afectat grav autoritatea Constituției și disciplina profesională în sistemul judiciar.
Regres obligatoriu și asigurare profesională
Proiectul mai prevede obligarea statului român, prin Ministerul Finanțelor, să exercite acțiunea în regres fără posibilitatea de a aprecia oportunitatea acesteia, în situațiile în care statul a pierdut definitiv un proces din cauza unei erori judiciare. Totodată, termenul pentru exercitarea regresului este extins de la un an la trei ani, iar procedura administrativă considerată blocantă este eliminată.
„Eliminarea acestor norme a slăbit grav autoritatea Constituţiei şi disciplina profesională. Reintroducerea lor este necesară pentru restabilirea ordinii constituţionale. Totodată, iniţiativa obligă statul român, prin Ministerul Finanţelor, să exercite acţiunea în regres fără posibilitatea de a aprecia oportunitatea (…) Când statul plăteşte despăgubiri pentru o eroare judiciară, nu este acceptabil ca nota de plată să rămână exclusiv pe umerii contribuabililor. Răspunderea trebuie să fie reală, nu teoretică. De asemenea, proiectul introduce şi asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie pentru magistraţi, o practică firească în profesiile cu risc ridicat, fără a afecta independenţa justiţiei”, a precizat Nicolae Vlahu.
Critici la adresa clasei politice
În comunicarea AUR, inițiatorul susține că, în timp ce magistrații își apără privilegiile și resping orice formă de responsabilizare, autoritățile și partidele aflate la guvernare asistă pasiv la menținerea unui mecanism de protecție instituțională care nu ar servi interesului cetățeanului.
„Independenţa justiţiei nu înseamnă imunitate totală. Nu poate fi un scut pentru erori judiciare grave şi nici o justificare pentru lipsa răspunderii”, a concluzionat senatorul AUR și inițiatorul proiectului legislativ.
