Augustin Zegrean explică de ce Constituția nu permite referendumuri pe categorii profesionale
Augustin Zegrean a arătat, într-o intervenție la Digi24, că ideea unui referendum dedicat exclusiv unei profesii nu are temei constituțional, iar mecanismele existente sunt clar delimitate de lege. Fostul judecător CCR a făcut trimitere la tipurile de referendum prevăzute în România și la rolul exact al președintelui în inițierea unor astfel de consultări.
Într-o explicație amplă, el a precizat că legislația românească stabilește două forme de referendum, una la nivel național și alta la nivel local, fără a include consultări organizate pe criterii profesionale. În acest context, a subliniat că atribuțiile președintelui sunt limitate strict de Constituție și nu pot fi extinse prin interpretări politice.
„În România, conform Constituţiei şi legislaţiei, există două feluri de referendum, un referendum la nivel naţional, pe care îl poate provoca preşedintele, după consultarea Parlamentului, şi asta trebuie ţinut minte. Deci, după consultare poate să întrebe, să cheme poporul să îşi exprime voinţa cu privire la o problemă de interes naţional.
Şi alt referendum de interes local este în UAT-uri, în comune, în oraşe, în judete şi aşa mai departe. Deci, nu avem, spre regretul preşedintelui, probabil, referendum pe meserii. Nu avem aşa ceva în România. Nu ştiu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a spus Zegrean.
Potrivit lui Zegrean, chiar dacă există posibilitatea unor consultări informale sau discuții interne în cadrul sistemului judiciar, acestea nu pot lua forma unui referendum în sens constituțional. El a precizat că o eventuală consultare a judecătorilor ar fi putut fi organizată prin alte instrumente administrative, dar nu sub forma unei proceduri oficiale de tip referendum.
Rolul CSM și limitele legale ale unei eventuale schimbări instituționale
În continuarea argumentației sale, Augustin Zegrean a detaliat rolul Consiliului Superior al Magistraturii și modul în care acesta este protejat de lege, tocmai pentru a asigura independența justiției. El a subliniat că obiectivele menționate de președinte nu pot fi atinse printr-o simplă consultare a magistraților.
Fostul judecător CCR a explicat că legea prevede proceduri clare și complexe pentru revocarea membrilor CSM, iar acestea nu pot fi accelerate sau ocolite printr-o inițiativă politică. În opinia sa, sistemul a fost construit tocmai pentru a evita intervențiile rapide și presiunile externe asupra justiției.
„CSM asigură, în primul rând, independenţa judecătorului, pentru asta a fost înfiinţat el, şi rezultatul pe care îl doreşte preşedintele nu se poate obţine prin consultare, pentru că, tot potrivit legii, şi cred că asta ne interesează, ce spune legea, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat.
Pot fi revocaţi judecători, membri ai CSM, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie, după cum am şocotit aşa, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcţie a unui judecător”.
Zegrean a mai adăugat că ideea unei înlocuiri rapide a întregului Consiliu nu este compatibilă cu cadrul legal actual, atât timp cât sunt respectate normele constituționale. El a menționat că orice demers în afara acestor reguli ar presupune schimbări legislative majore, cu efecte greu de anticipat asupra echilibrului instituțional.
„Dar să-i scoţi pe toţi de acolo, de urgenţă, cum spune preşedintele, nu este posibil. Dacă respecţi legile. Dacă nu respecţi legile, dai lege, dai o ordonanţă, ca acum e moda ordonanţelor, sau un nou pachet, să-ţi dea un pachet prin care să-ţi spună că toţi aceşti membri ai CSM trebuie să plece. Nu ştiu unde se va ajunge, pentru că va trebuit găsit un alt Consiliu, după aceea”.
Întâlnirea cu magistrații și poziția constituțională a președintelui Nicușor Dan
Referitor la întâlnirea anunțată între președintele Nicușor Dan și magistrați, programată pentru ziua de luni, Augustin Zegrean a făcut distincția între dialogul informal și procedurile prevăzute de Constituție. El a precizat că o astfel de discuție nu are un cadru juridic clar și nu produce efecte legale.
În opinia sa, singurul spațiu instituțional în care președintele poate interacționa oficial cu sistemul judiciar este Consiliul Superior al Magistraturii, unde Constituția îi conferă un rol bine definit. Zegrean a reamintit că șeful statului este membru al CSM, însă fără drept de vot, și că prezența sa la ședințe este reglementată strict.
„Preşedintele, prin Constituţie, este membru al CSM, fără drept de vot, dar dacă participă la şedinţă, el conduce acea şedinţă. Din câte ştiu, nu a participat încă la nicio şedinţă. Acolo ar putea să-şi exprime dorinţele şi voinţele, şi, eventual, dacă CSM ar constea necesar să organizeze o astfel de consultare, ar putea să o facă. Au ei regulile lor şi ar putea să o facă”.
Întrebat dacă inițiativa președintelui poate fi interpretată ca o ingerință în justiție, Augustin Zegrean a răspuns printr-o clarificare a statutului politic al funcției prezidențiale și a limitelor acesteia. El a subliniat că atribuțiile șefului statului sunt stabilite exclusiv de Constituție și nu pot fi extinse prin voință politică.
„Preşedintele este un om politic, din câte ştiu eu, şi nu ţine de fişa postului preşedintelui. Atribuţiile preşedinte sunt prevăzute în Constituţie. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puţin. Nimeni nu-i poate da alte atribuţii decât Constituţia”.
