Alin Ene avertizează asupra demersului lui Nicușor Dan: Nu există niciun temei de drept. Asemenea declarații sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - CSM
Alin Ene, judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, avertizează asupra inițiativei președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum între magistrați, subliniind că nu există niciun temei de drept pentru un astfel de demers. Judecătorul consideră că declarațiile prezidențiale sunt incompatibile cu principiile statului de drept și pot crea confuzie privind rolul legal al CSM.
Alin Ene avertizează asupra demersului lui Nicușor Dan
Alin Ene subliniază încă de la început că propunerea președintelui Nicușor Dan nu are suport juridic și contravine principiilor statului de drept. Judecătorul consideră că nu există temei legal pentru organizarea unui referendum în rândul magistraților pentru a decide „plecarea CSM”.
„Nu există niciun temei de drept care să permită președintelui țării organizarea unui ‘referendum în cadrul corpului magistraților’ pentru ‘plecarea CSM’”, afirmă Alin Ene, arătând că inițiativa reprezintă o încălcare a separației puterilor în stat.
Pentru a ilustra gravitatea situației, judecătorul face o comparație directă:
„E ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea Președintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”, scrie acesta pe pagina de Facebook.
Această analogie evidențiază incompatibilitatea ideii prezidențiale cu cadrul legal existent și principiile democratice.
Alin Ene vorbește despre rezultatele posibile ale consultării publice
Alin Ene consideră că, chiar dacă un astfel de referendum ar fi organizat, rezultatele nu ar fi relevante și nu ar reflecta nemulțumirea generală a magistraților. Judecătorul face referire la datele prezentate în spațiul public recent, insistând că acestea au fost interpretate greșit.
„Chiar dacă s-ar realiza o atare consultare, aceasta nu ar conduce decât la o nouă dezamăgire pentru preşedinte”, notează Alin Ene.
El explică că, din cei „885 (nu 1000) de semnatari ai unei petiții care susține libertatea de exprimare, din care majoritatea covârșitoare procurori și pensionari, doar 20 au vrut să se întâlnească cu acesta”.

Judecătorul atrage atenția asupra modului în care datele au fost prezentate public:
„Probabil sfătuitorii pe justiție i-au prezentat acea listă denaturat, drept magistrați nemulțumiți de CSM și de acolo încrederea oarbă și speranțele deșarte”.
Această explicație arată diferența dintre percepția publică și realitatea juridică din cadrul CSM.
Cine poate revoca membrii CSM
Alin Ene clarifică faptul că singurii care pot decide revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt colegii lor judecători, prin Adunările Generale ale judecătorilor. Nu există nicio atribuție a președintelui în acest proces.
„Membrii CSM ‘pleacă de urgență’ doar dacă Adunările Generale ale judecătorilor decid revocarea acestora”, explică Alin Ene, subliniind că această procedură nu se aplică procurorilor, care au un statut separat.
Judecătorul reafirmă importanța principiului separației puterilor: „Președintele României nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției. Tocmai garanția separației puterilor în stat este specifică statului de drept”.
„Deci sigur nu atunci când vrea un om, fie el chiar și Preşedintele țării”, conchide Alin Ene.
Discursului lui Alin Ene despre viitorul democrației
Alin Ene extinde discuția dincolo de cadrul CSM, punând sub semnul întrebării legitimitatea consultărilor plebiscitare pentru toate instituțiile statului. Judecătorul ridică problema echilibrului între puteri și riscul unor practici neconforme cu statul de drept.
„Dacă tot pornim pe drumul plebiscitului, poate ar trebui să renunțăm la discriminare și să tratăm toate puterile statului în mod similar”, scrie Alin Ene.
El pune retoric întrebarea privind organizarea de referendumuri pentru alte instituții:
„Pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului?”, subliniind că astfel de inițiative ar fi „absolut inacceptabile în orice stat democratic”.
Judecătorul încheie cu un apel la reflecție asupra direcției politice a țării:
„Ce viitor vrem pentru România? Ne dorim democrație, stat de drept, UE? Sau o luăm în direcția opusă? Nu există un răspuns corect. Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





