Din acest total, 21.000 de lei provin din bugetul de asigurări, iar 48.200 de lei din bugetul de stat. Ministrul a subliniat că, pentru pensiile deja aflate în plată, singura soluție de reducere spre un nivel considerat just din punct de vedere social este impozitarea progresivă a veniturilor, indiferent de opoziția dreptei radicale.
Cea mai mare pensie de magistrat ajunge la 69.343 de lei
El a explicat că mecanismul de supraimpozitare pentru pensiile speciale a fost declarat neconstituțional de către Curte, deoarece nu exista un precedent comparabil, însă, odată ce toate veniturile vor fi impozitate progresiv, nici pensiile speciale nu vor mai scăpa de această măsură.
„Pentru ceea ce este în plată acum, există o singură soluţie, oricât de mult s-ar speria dreapta radicală, impozitarea progresivă a veniturilor, în general. (…) Deci pentru pensiile acum în plată, singura soluţie de reducere spre un nivel just, din punct de vedere social, este impozitarea progresivă”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, la Europa FM.
Ministrul a evidențiat discrepanța uriașă între pensiile magistratilor și pensia medie din România
Ministrul a evidențiat discrepanța uriașă între pensiile magistratilor și pensia medie din România, care este sub 3.000 de lei, considerând aceste diferențe „enorme” și injuste.
Florin Manole a subliniat că aceste situații depășesc capacitatea bugetului de a le susține și că este necesară corectarea lor prin măsuri fiscale echitabile, pentru a aduce pensiile speciale la un nivel rezonabil în raport cu restul cetățenilor.
„Cifrele astea, nici nu trebuie să ne raportăm la cea mai mare, sunt enorme. (…) E injust, e mai mult decât îşi poate permite oricum să susţină bugetul şi nu e normal să se întâmple aşa ceva. Lucrurile astea trebuie corectate”, a mai spus ministrul.
Florin Manole spune că reforma pensiilor magistraților trebuie realizată prin consens cu CSM
Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat joi că reforma pensiilor magistraților trebuie realizată prin consens cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte și magistrați, iar dialogul nu poate fi considerat un simplu accept unilateral al unei propuneri. El a menționat că propunerea lui Sorin Grindeanu privind înființarea unui grup de lucru pentru legea pensiilor magistraților prezintă riscul pierderii fondurilor din PNRR, estimând că întârzierea avizului CSM ar reduce semnificativ perioada pentru restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial, și astfel ar putea fi pierduți 231 de milioane de euro.
„Dacă ar fi să aşteptăm o lună de zile un aviz al CSM-ului, începând de mâine, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ne-ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. (…) Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce că plătim aceste pensii atât de mari, să mai pierdem şi banii aceia”, a spus ministrul.
Ministrul Muncii a precizat că nu este corect ca, după plata pensiilor mari, România să piardă și fondurile europene disponibile. El a reiterat că soluția pentru gestionarea reformei este consensul, explicând că dialogul real implică două opinii, iar consensul presupune luarea în considerare a opiniilor tuturor părților implicate. Dialogul trebuie construit pe un proiect deja existent, eventual revizuit de Curtea Constituțională, astfel încât toate părțile să găsească un numitor comun.
„Când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, cu Înalta Curte, cu magistraţii. Loc de dialog există, (..) dar dialogul înseamnă să vii şi să spui, poate nu chiar în faţa unei foi albe, dar având în faţă un proiect care a trecut deja inclusiv de CCR, uite, plecăm de aici, haideţi să găsim un numitor comun, haideţi să găsim consens. Nu va fi dialog atunci când cineva, oricine ar fi el, premierul Bolojan sau ministrul Muncii, ar spune, asta este propunerea şi la revedere”, a explicat Florin Manole.
Ministrul a afirmat că soluția unui grup de lucru este corectă
Manole a menționat că singura discuție avută în Guvern cu premierul Bolojan a avut loc marți și a fost una pozitivă, premierul apreciind activitatea Ministerului Muncii pe proiectul anterior fără reproșuri. Ministrul a respins criticile apărute în spațiul public care acuzau Ministerul Muncii de inacțiune, subliniind că a lucrat îndeaproape cu premierul, Cancelaria și Ministerul Justiției și nu a obstrucționat procesul legislativ, respectând acordurile stabilite.
„Au existat anumite voci în spaţiu public, mă refer la oameni de presă şi la politicieni, care au reproşat Ministerului Muncii că a făcut sau că n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiţiei, nu am obstrucţionat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu, decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, a subliniat ministrul.
El a afirmat că soluția unui grup de lucru este corectă, deoarece permite implicarea tuturor părților relevante în procesul legislativ și crește șansele de a ajunge la consens. Totodată, a evidențiat că reperele și sprijinul oferite de Comisia Europeană sunt importante atât pentru guvern, cât și pentru magistrați în cadrul acestui demers legislativ.
„Cred că soluţia unui grup de lucru este soluţia corectă, pentru că este un mod de a căuta şi de a genera consens. Având la masă toate părţile care au vreun rol, oricât de mic, în acest demers legislativ, da, cred că se poate ajunge la consens. Mai ales că avem cu toţii, până la urmă, şi noi, cei din mediul guvernamental şi magistraţii, în faţă, nişte repere ale Comisiei Europene, care este entitatea care a ajutat atât de mult România în atâtea cazuri”, a conchis acesta.
