Ce se va întâmpla cu salariul minim de la 1 ianuarie 2026. Anunțul venit de la Sorin Grindeanu: Toată lumea a fost de acord

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că în coaliție s-a discutat despre înghețarea salariului minim de la 1 ianuarie 2026, însă avertismentul transmis de Comisia Europeană a schimbat planurile. Potrivit acestuia, comisarul Roxana Mânzatu a avertizat Guvernul că România ar putea fi sancționată dacă nu aplică o majorare conform directivelor europene. Ministerele Muncii și Finanțelor trebuie acum să prezinte impactul bugetar și efectele posibile ale unei eventuale nemajorări.

România riscă infringement dacă nu majorează salariul minim

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că în coaliția de guvernare a existat, în urmă cu două săptămâni, o discuție privind înghețarea salariului minim brut la nivelul actual, de 4.050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Situația s-a schimbat însă, după ce Comisia Europeană a avertizat România că o astfel de decizie ar putea încălca directivele privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană și ar putea duce la declanșarea unei proceduri de infringement.

„Am avut discuție în coaliție și de principiu toată lumea a fost de acord. Între timp, inclusiv azi dimineață, am avut o discuție cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Comisarul european Roxana Mânzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu facem această majorare”, a declarat Grindeanu.

Ministerele Muncii și Finanțelor, obligate să prezinte impactul bugetar

Liderul social-democrat a anunțat că în următoarele două zile va avea loc Consiliul tripartit, unde se va discuta din nou tema majorării salariului minim, în prezența sindicatelor și a patronatelor. Grindeanu a solicitat Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să vină cu un calcul concret al impactului bugetar și cu o evaluare privind efectele economice și juridice ale unei eventuale înghețări a salariului minim.

„Am cerut și prim-ministrul a fost de acord. Mi-aș dori să se vină cu un calcul legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact, și care ar fi efectul nemăririi salariului minim și care ar fi efectul unui infringement. Lucrurile acestea vor fi prezentate de premier”, a precizat Grindeanu.

Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să găsească un echilibru între nevoia de protecție a lucrătorilor cu venituri mici și sustenabilitatea fiscală, într-un context economic tensionat.

Bolojan: „Economia nu are spațiu pentru o creștere acum”

Premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că în coaliție s-a discutat despre menținerea salariului minim la nivelul actual, argumentând că economia României nu ar avea, în prezent, spațiu real pentru o majorare.

„S-a conturat un acord de principiu pentru menținerea salariului minim la valoarea actuală, de 4.050 de lei brut”, a declarat Bolojan, subliniind că prioritățile Guvernului rămân investițiile și controlul deficitului bugetar.

Riscul de sancțiuni europene și presiunea socială

Avertismentul transmis de comisarul european Roxana Mânzatu pune însă presiune suplimentară pe autorități. Potrivit directivei europene privind salariile minime adecvate, adoptată în 2022, statele membre trebuie să asigure un nivel al salariului minim care să reflecte costul vieții și să garanteze un trai decent.

Nerespectarea acestor prevederi poate atrage o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, ceea ce ar însemna sancțiuni și afectarea credibilității României în fața partenerilor europeni.

Pe fondul acestei situații, sindicatele cer ca salariul minim să crească cel puțin la 4.500 de lei brut, în timp ce organizațiile patronale atrag atenția asupra efectelor asupra costurilor de producție și a riscului de pierdere a competitivității în anumite sectoare.

Decizia finală, după analiza de impact

Guvernul urmează să decidă în perioada următoare asupra valorii salariului minim de la 1 ianuarie 2026, după prezentarea evaluărilor financiare și a consultărilor cu partenerii sociali.

În prezent, România se află printre țările cu cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană, raportat la costurile de trai. În același timp, creșterea inflației și scumpirea utilităților continuă să erodeze puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, ceea ce face ca presiunea pentru o ajustare să devină tot mai mare.