Ce se întâmplă cu prețurile după trecerea la euro. Explicațiile unui oficial din Bulgaria. Semnal pentru România

Aderarea la zona euro nu duce automat la explozia prețurilor, susține fostul ministru al Economiei din Bulgaria, Nikolay Vassilev. Declarațiile vin în contextul în care temerile privind scumpiri masive persistă, inclusiv în România, unde adoptarea monedei unice este un obiectiv strategic.

Ce se întâmplă cu prețurile după trecerea la euro

Nikolay Vassilev a declarat că ideea potrivit căreia aderarea la zona euro ar duce la dublarea prețurilor nu are fundament real.

Acesta a indicat niveluri reduse ale inflației în primele luni ale anului: 0,6% în ianuarie, 0,4% în februarie și 0,7% în martie, valori considerate scăzute în context istoric.

Fostul ministru subliniază că inflația actuală este printre cele mai mici din ultimele decenii, chiar dacă unele prețuri, precum cele din energie, au crescut.

Critici la adresa intervențiilor statului

Oficialul bulgar consideră că măsurile de compensare ar trebui aplicate doar în situații excepționale, nu în mod generalizat.

În opinia sa, statul nu poate susține pe termen lung fiecare creștere de preț, iar politicile de acest tip riscă să devină nesustenabile.

De asemenea, acesta critică schema de ajutor de 20 de euro, pe care o consideră ineficientă și birocratică.

Probleme structurale în economie

Nikolay Vassilev atrage atenția asupra unor probleme mai profunde din economie, precum dimensiunea aparatului de stat și lipsa reformelor.

El susține că sectorul public este supradimensionat, iar multe companii de stat ar trebui restructurate, privatizate sau concesionate.

În același timp, consideră că sectorul privat funcționează mai eficient, inclusiv în ceea ce privește gestionarea resurselor și a salariilor.

 Bulgaria a adoptat euro în 2026

De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit a 21-a țară care a adoptat moneda euro, la aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană.

Procesul nu a fost lipsit de controverse. În 2025, au existat tensiuni politice și proteste în stradă, inclusiv în contextul adoptării bugetului în euro.

România, următorul pas: euro după OCDE

În România, adoptarea monedei euro este văzută drept un obiectiv strategic, după aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Guvernatorul Bănci Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat:

„Noi avem un proiect de ţară. Cu toate că tot aud că nu avem proiect de ţară. Avem, practic, un proiect de ţară, cel în care lucrăm în prezent şi care este dominat de intrarea României în OCDE. Păi, dacă nici acesta nu e proiect de ţară! Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane. Şi mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de ţară este în curs de finalizare…”

După acest obiectiv, următorul pas este adoptarea monedei euro:

„Și vom intra într-un alt proiect de ţară care a fost deja anunţat, îl aşteptam de mai multă vreme şi trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generaţia tânără. Şi anume, adoptarea euro. Şi acela va fi proiect de ţară, dar, bineînţeles, aşa cum s-a spus, până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieşim din acest, să nu-l numesc coşmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, şi anume deficitul fiscal major. E greu de corectat când ai asemenea lucruri şi mai ales când societatea are aspiraţii de mai bine”

Mugur Isărescu a explicat că adoptarea euro trebuie făcută sustenabil:

„Bucureştiul poate să intre în zona euro şi mâine”

Acesta a subliniat însă că întreaga țară trebuie să fie pregătită:

„Şi vedeţi că euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureştiului, că am fost întrebat şi ieri de o delegaţie străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: «Măi, Bucureştiul poate să intre în zona euro şi mâine, dacă ar fi aşa, dacă am putea să-l decupăm, să-l scoatem, dar ţara e mai mare». Şi vor să intre, sau vor trebui să intre, şi cei de la 100 km de Bucureşti sau mai departe, unde mai este încă sărăcie şi unde rigorile adoptării euro trebuie înţelese. Şi ei vor să trăiască bine, nu? Şi reprezintă o parte din electorat.

De-aia avem şi toate aceste discuţii. Şi ei vor să aibă drumuri asfaltate, canalizări. Costă, toate acestea costă. Şi deci nu e vorba că nu înţelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro. Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie. Numai că le-am făcut în 2015 şi în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu?”

Experiența Bulgaria arată că adoptarea euro nu generează automat scumpiri masive, însă succesul depinde de stabilitatea economică și de reformele interne.

Pentru România, drumul către moneda unică rămâne condiționat de echilibrele macroeconomice și de capacitatea de a susține pe termen lung criteriile necesare.