Vești bune pentru calcularea pensiei. Anii care se cumulează. Pensionarii vor primi o sumă mai mare în aceste cazuri
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Pensie, pensionar
Ce drepturi au românii care lucrează în diaspora? Tot mai mulți aleg să muncească în state precum Germania, Italia, Spania, Austria sau Franța, însă mulți dintre ei nu știu exact ce se întâmplă cu anii lucrați în străinătate și dacă aceștia mai contează pentru pensie sau alte drepturi sociale.
Românii din diaspora își păstrează toți anii de muncă în UE. Unul dintre cele mai importante principii este acela că anii lucrați legal în orice stat din Uniunea Europeană nu se pierd. Sistemul european permite cumularea perioadelor de muncă, astfel încât fiecare an contributiv este luat în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Asta înseamnă că un român care a lucrat în mai multe țări europene își va vedea întreaga activitate profesională recunoscută, indiferent de statul în care a fost realizată.
Munca în străinătate a românilor din diaspora nu se pierde la pensie
Acest mecanism funcționează pe baza principiului agregării perioadelor de asigurare. Practic, fiecare stat în care o persoană a lucrat legal va recunoaște perioada respectivă și o va include în calculul final al pensiei. Nu contează dacă activitatea a fost desfășurată în mod continuu într-o singură țară sau fragmentat în mai multe state. Important este ca munca să fi fost declarată și contribuțiile sociale să fi fost plătite.
Un alt aspect esențial este modul în care se realizează plata pensiei. În Uniunea Europeană nu există o pensie unică, plătită de un singur stat pentru întreaga activitate desfășurată în mai multe țări. În schimb, fiecare stat calculează și plătește separat partea de pensie corespunzătoare perioadei lucrate pe teritoriul său. La final, aceste sume se cumulează și rezultă venitul total de pensie al beneficiarului.
De exemplu, o persoană care a lucrat zece ani în România, opt ani în Italia și doisprezece ani în Germania va primi trei componente de pensie distincte, câte una de la fiecare stat. Fiecare țară își calculează obligațiile strict în funcție de contribuțiile realizate acolo, iar rezultatul final reflectă întreaga carieră profesională desfășurată în spațiul european.
„UE urmărește ca cetățenilor săi să le fie mai ușor să se deplaseze în Europa și să lucreze în altă țară din UE, precum și să le protejeze drepturile de securitate socială atunci când își exercită aceste drepturi.
Posibilitatea de a se deplasa și a lucra în altă țară a UE este un drept fundamental al tuturor cetățenilor UE și una dintre pietrele de temelie ale pieței unice. Cu toate acestea, libera circulație nu ar fi posibilă în lipsa normelor UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială”, subliniază Consiliul European.

Uniunea Europeană a stabilit și un sistem de depunere unică a dosarului de pensionare
Pentru a simplifica procedurile administrative, Uniunea Europeană a stabilit și un sistem de depunere unică a dosarului de pensionare. Astfel, românii care au lucrat în mai multe state nu sunt obligați să depună cereri separate în fiecare țară.
De regulă, cererea se depune într-un singur stat, de obicei în țara de rezidență sau în ultima țară în care a fost desfășurată activitatea profesională. Instituția respectivă are apoi obligația de a colabora cu celelalte state implicate pentru a centraliza informațiile necesare.
În paralel, legislația europeană garantează și principiul egalității de tratament. Acest lucru înseamnă că un lucrător român aflat într-un alt stat membru trebuie să beneficieze de aceleași drepturi sociale ca cetățenii țării respective. Contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau alte prestații sociale sunt reglementate astfel încât să nu existe discriminare pe criteriul cetățeniei.
Sunt reglementate și situațiile în care o persoană lucrează în mai multe state în același timp
Situațiile în care o persoană lucrează în mai multe state în același timp sunt, de asemenea, reglementate. În astfel de cazuri, se aplică un singur sistem de securitate socială, stabilit în funcție de reguli europene clare.
Contribuțiile sunt plătite doar într-un singur stat, tocmai pentru a evita dubla impunere și pentru a asigura o evidență corectă a drepturilor sociale. Autoritățile din statele implicate colaborează pentru a stabili care este sistemul competent.
„În cazul în care anumite persoane desfășoară activități profesionale în două sau mai multe state membre, este necesar să se stabilească legislația care li se aplică.
Acordul provizoriu dintre Consiliu și Parlament oferă orientări suplimentare privind identificarea sediului social sau a locului de desfășurare a activității întreprinderii sau angajatorului pentru a stabili legislația cărei țări se aplică persoanelor respective”, subliniază Consiliul European într-un comunicat.
În 2026, aceste reguli sunt menținute și adaptate în continuare la noile realități ale pieței muncii europene. Uniunea Europeană lucrează la actualizarea mecanismelor de coordonare a securității sociale, având în vedere creșterea mobilității forței de muncă și extinderea formelor de muncă transfrontalieră. Scopul este reducerea birocrației, clarificarea drepturilor lucrătorilor și protejarea mai eficientă a contribuțiilor sociale acumulate de-a lungul carierei.
Pentru românii din diaspora, aceste reguli înseamnă siguranță pe termen lung. Indiferent dacă au lucrat într-o singură țară sau în mai multe state europene, contribuțiile lor nu se pierd, iar pensia finală reflectă întreaga activitate profesională. În plus, faptul că dosarul se depune într-un singur loc și că instituțiile statelor colaborează între ele simplifică semnificativ procesul administrativ.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





