Pensionarea anticipată. Avertisment pentru cei care ies mai devreme din câmpul muncii. Ce au descoperit cercetătorii

Un nou studiu atrage atenția asupra efectelor mai puțin vizibile ale pensionării timpurii și arată că ieșirea din câmpul muncii înainte de vârsta de 65 de ani poate accelera declinul cognitiv. În timp ce economiștii avertizează tot mai des asupra problemelor legate de șomajul în rândul generației Z, cercetătorii spun că și generația X se confruntă cu un risc major generat de pensionarea anticipată.

Studiu despre pensionarea anticipată. Datele analizate arată că aproximativ 35% dintre persoanele care au fost șomere timp de peste 24 de săptămâni au peste 55 de ani. În același timp, în ultimele trei decenii și jumătate, vârsta de pensionare, mai ales în cazul bărbaților, a scăzut constant, iar aproape jumătate dintre pensionari afirmă că au ales singuri să renunțe la activitate.

Pensionarea anticipată nu afectează doar veniturile

Pentru mulți dintre acești lucrători, riscurile financiare sunt deja semnificative, potrivit informațiilor publicate de Fortune. Puțini pensionari americani beneficiază de pensii ocupaționale în afara sistemului public Social Security, iar beneficiul mediu anual oferit de acest sistem este de aproximativ 18.000 de dolari. În plus, numeroase persoane aleg să solicite pensia înainte ca aceasta să atingă nivelul maxim, ceea ce înseamnă venituri mult mai mici pentru cei care ies la pensie la 62 de ani comparativ cu cei care așteaptă până la 70 de ani.

Noua cercetare sugerează însă că problemele pensionării anticipate nu sunt doar financiare. O lucrare preliminară publicată de Biroul Național de Cercetare Economică arată că, în cazul americanilor cu vârste între 51 și 75 de ani, ieșirea din activitate a fost asociată cu un declin cognitiv, în timp ce menținerea unui loc de muncă a contribuit la păstrarea mai bună a funcțiilor cognitive în timp.

Spre deosebire de studiile anterioare, care indicau doar o legătură statistică între pensionarea timpurie și deteriorarea cognitivă, cercetătorii au încercat să demonstreze existența unei relații cauzale. Economiști de la Universitatea din California, Irvine au analizat datele a aproximativ 40.000 de participanți incluși într-un studiu longitudinal realizat de Universitatea din Michigan privind sănătatea și pensionarea.

Capacitatea cognitivă a participanților s-a modificat după șocuri majore pe piața muncii

Aceste informații au fost corelate cu date din U.S. Census, prin baza de date County Business Patterns, care urmărește structura activității economice locale, inclusiv numărul firmelor și al angajaților din diferite industrii și regiuni.

Cercetătorii au analizat modul în care capacitatea cognitivă a participanților s-a modificat după șocuri majore pe piața muncii, adică în perioade în care numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut puternic într-o anumită industrie sau regiune. Rezultatele au indicat declinuri cognitive importante după astfel de episoade negative de ocupare.

David Neumark, profesor de economie la Universitatea California din Irvine și unul dintre autorii studiului, susține că există motive serioase pentru ca generația X să fie menținută mai mult timp în activitate. El consideră că efectele scăderii ocupării forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă ar putea fi mult mai grave decât se credea până acum.

„Acesta ar fi încă un motiv să spunem: ar trebui să ne gândim foarte serios la posibilele consecințe ale unei scăderi masive a ocupării. Probabil că acesta este grupul pentru care problema ar putea fi mai serioasă”, a declarat Neumark pentru Fortune.

Specialiștii avertizează că declinul cognitiv are și consecințe economice uriașe. Potrivit unei analize realizate de Universitatea Californiei de Sud, boala Alzheimer și alte forme de demență vor costa economia americană aproximativ 781 de miliarde de dolari în 2025. Estimarea include atât costurile medicale și de îngrijire, cât și pierderile de venituri ale pacienților și ale membrilor familiei care renunță la muncă pentru a-i îngriji.

„Declinul cognitiv este foarte costisitor”, a mai spus Neumark.

Presiunea economică generată de îmbătrânirea populației și retragerea din activitate a unui număr mare de persoane continuă să crească

La rândul său, Alzheimer’s Association estimează că doar costurile directe pentru sănătate și îngrijire pe termen lung vor ajunge la 384-409 miliarde de dolari în perioada 2025-2026. În plus, valoarea muncii neplătite realizate de aparținători este estimată la încă 413,5 miliarde de dolari în 2025.

David Neumark subliniază că tratamentul acestor afecțiuni este de obicei de lungă durată, deoarece declinul cognitiv este o problemă cu care oamenii pot trăi ani întregi.

În paralel, presiunea economică generată de îmbătrânirea populației și retragerea din activitate a unui număr tot mai mare de persoane continuă să crească. Un studiu publicat în 2016 estima că ritmul anual de creștere a PIB-ului SUA  va încetini cu 1,2% între 2016 și 2026 din cauza îmbătrânirii populației. Aproximativ o treime din această încetinire era asociată cu reducerea numărului de lucrători vârstnici activi, în timp ce cea mai mare parte a impactului asupra economiei era pusă pe seama productivității mai reduse a angajaților mai în vârstă.

Există mai multe măsuri care ar putea ajuta persoanele în vârstă să rămână active profesional pentru mai mult timp

Economistul susține că există mai multe măsuri care ar putea ajuta persoanele în vârstă să rămână active profesional pentru mai mult timp. Un exemplu este programul federal Social Security Disability Insurance, unde aproximativ 28% dintre beneficiari încearcă să revină la muncă în termen de zece ani de la primirea ajutorului.

Potrivit lui Neumark, unele persoane nu se pot întoarce la muncă din cauza unor dizabilități permanente, însă altele ar putea obține venituri mai mari din activitate decât din beneficiile oferite de sistemul SSDI.

Pe lângă programele de recalificare și sprijin pentru lucrătorii afectați de schimbările economice, economistul susține implementarea unor politici active de ocupare, precum programul flexibil, adaptarea locurilor de muncă pentru angajații mai în vârstă sau introducerea unor scheme de pensionare graduală.

Totodată, o informare mai bună privind dezavantajele ieșirii complete din câmpul muncii, inclusiv riscul crescut de declin cognitiv și de boli asociate, ar putea influența decizia persoanelor care iau în calcul pensionarea anticipată.

Concluziile cercetării sugerează că menținerea persoanelor în activitate pentru o perioadă mai lungă nu este importantă doar pentru economie și pentru stabilitatea sistemelor de pensii, ci și pentru sănătatea cognitivă a populației vârstnice.