Ce se întâmplă cu fondurile pentru fermieri

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a făcut public luni faptul că Comisia Europeană a revizuit planul inițial pentru bugetul multianual al UE, pentru perioada 2028–2034.

inițială, criticată de fermieri și de statele mai puțin dezvoltate, ar fi modificat modul tradițional de alocare a fondurilor, transformându-le într-un sistem similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiționat de reforme și jaloane.

Acest tip de alocare ar fi pus în pericol finanțarea pentru dezvoltarea rurală și coeziunea regională, deoarece sumele nu erau garantate pentru aceste domenii, ci doar plățile directe către fermieri. Grupurile politice principale din Parlamentul European au solicitat Comisiei Europene să ajusteze propunerea pentru a proteja investițiile în zonele rurale și infrastructura regională.

Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual, a precizat că noua variantă propusă de Comisie include alocarea unui minimum de 10% din fondurile neutilizate în planurile naționale către zonele rurale. De asemenea, statele membre nu vor putea reduce cu mai mult de 25% fondurile de coeziune comparativ cu perioada 2021–2027, fără justificări clare.

Siegfried Mureșan: Am reușit să convingem Comisia Europeană să modifice propunerea

Europarlamentarul a subliniat că modificările reprezintă un pas important pentru fermierii și autoritățile locale din România.

Siegfried Mureșan
SURSA FOTO: Facebook, Siegfried Muresan

„O veste foarte bună astăzi pentru fermierii și autoritățile locale și regionale din România. După 4 luni de negocieri între Parlamentul European și Comisia Europeană, coordonate de mine în calitate de co-raportor al Parlamentului, am reușit să convingem Comisia Europeană să modifice propunerea de buget multianual al Uniunii Europene pentru 2028–2034, astfel încât să garantăm finanțarea adecvată a fermierilor și regiunilor”, a declarat Mureșan într-un comunicat.

El a explicat că în forma inițială a propunerii, fondurile europene erau distribuite țărilor membre prin planuri naționale, fără a garanta în mod explicit investiții pentru dezvoltarea rurală și coeziune, cu excepția regiunilor cele mai defavorizate. Plățile directe către fermieri erau singurele asigurate în mod clar.

„Noi, Parlamentul European, nu am fost de acord cu această propunere fiindcă ar fi pus în pericol fondurile pentru zonele rurale, cât și pentru regiuni, obligând satele și comunele din România să concureze cu orașele și județele noastre pentru aceiași bani.

urma presiunii din partea majorității pro-europene a Parlamentului European, noua propunere a Comisiei prevede o alocare de minimum 10% pentru zonele rurale din fondurile nealocate din planurile naționale. În același timp, statele membre nu pot reduce cu mai mult de 25% fondurile de coeziune comparativ cu actualul exercițiu financiar 2021 – 2027 fără o justificare clară”, a adăugat Mureșan.

Siegfried Mureșan anunță și implicarea autorităților locale în planurile naționale

Modificările impuse de Parlamentul European vizează și rolul autorităților locale și regionale în procesul de adoptare și implementare a planurilor naționale. Această ajustare permite ca primarii și reprezentanții locali să aibă o voce directă în stabilirea priorităților de finanțare și în utilizarea eficientă a fondurilor europene.

„Tot la solicitarea noastră, Comisia Europeană a întărit rolul regiunilor în adoptarea și implementarea planurilor naționale. În noua propunere a Comisiei, autoritățile locale și regionale vor fi implicate în toate etapele conceperii și implementării planurilor naționale.

Este un lucru foarte important deoarece primarii și aleșii locali cunosc cel mai bine care sunt prioritățile comunităților pe care le conduc și unde trebuie să meargă fondurile europene, iar propunerea inițială a Comisiei le acorda un rol mult mai redus în procesul de atragere a finanțării europene”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Europarlamentarul PNL a precizat că negocierile între Parlamentul European și Comisia Europeană vor continua, urmând ca decizia finală să fie luată după consultările șefilor de stat și de guvern din cadrul Consiliului European.