România duce lipsa unei viziuni economice coerente
Anul 2026 începe pentru economia României sub semnul incertitudinii și al presiunilor multiple. Deficitul bugetar ridicat, inflația persistentă și temerile legate de o posibilă recesiune conturează un tablou complicat, în care primele luni vor fi decisive pentru traiectoria financiară a țării.
Profesorul de economie Christian Năsulea avertizează că prima jumătate a anului se anunță dificilă, cu un risc concret de încetinire a creșterii economice. Deși termenul de stagflație este evitat de specialiști, combinația dintre creșterea modestă, inflația încă prezentă și costurile ridicate ale finanțării creează blocaje serioase, a căror depășire va fi lentă și costisitoare. Conform lui Năsulea, perspectivele sunt afectate și de lipsa unei viziuni economice coerente la nivel politic, iar deciziile fragmentate ale liderilor nu favorizează soluții rapide sau eficiente.
”Foarte mulți dintre politicienii noștri de top, care par să nu înțeleagă niște lucruri, dincolo de faptul că nu se pot pune de acord, au o viziune care nu corespunde cu viziunea ortodoxă asupra economiei, cu modul în care sunt de acord majoritate a econmisiilor că funcționează lucrurile. Și atunci, ca să ne referim la 2026, acesta nu e un cadru bun de la care să așteptăm rezultate extraordinar de bune, când ai politicieni care, dacă înțeleg, au idei care merg în direcții diferite și nu se pot pune de acord.
Și printre ei mai ei și politicieni care nu înțeleg efectiv cum funcționează lucrurile, perspectivele pentru noi nu sunt foarte roz în acest moment.
Există un cuvânt pe care economiștii nici nu vor să îl gândească, pentru că este înspăimântător: stagflație. Ne dă fiori doar la gândul că am putea să ajungem în această situație din care este foarte greu să ieși. Pe indicatori, pe datele pe care le avem deocamdată la îndemână, pare că pe acolo suntem.
Este într-adevăr o problemă, pentru că trebuie să fie luate niște măsuri foarte inteligente ca să ieșim ușor dintr-o astfel de situație, dacă ea se va confirma”, spune acesta.
Principalele surse ale presiunilor inflaționiste
În analiza sa, profesorul subliniază că principalele surse ale presiunilor inflaționiste nu se reduc doar la taxe sau accize, ci includ efectele masive ale împrumuturilor statului, care injectează lichiditate în economie prin salarii, pensii sau investiții.
În acest context, reducerea cheltuielilor publice devine o prioritate, iar ajustarea fiscală prin scăderea taxelor rămâne o măsură complementară, menită să stimuleze activitatea economică pe termen mediu.
Presiunea asupra economiei se resimte și în mediul financiar. Politica monetară prudentă a Băncii Naționale indică menținerea dobânzilor la niveluri ridicate, pe fondul dezechilibrelor fiscale și al inflației persistente. Aceasta se traduce prin costuri mai mari pentru creditare și investiții, limitând capacitatea mediului privat de a se dezvolta rapid.
”Ca să explicăm un pic și de ce am ajuns aici, din punctul meu de vedere, analizând creșterile de preț, structura inflației pe 2025, este limpede faptul că în ciuda creșterilor de taxe care au contribuit cu niște procente la inflație, în ciuda fenomenelor efectelor legate de liberalizarea pieței de energie electrică, care și ele au contribuit cu câteva procente, accizele la carburanți evident că au contribuit câteva procente, și accizele la băuturi alcoolice și tutun au contribuit cu câteva procente.
Dar în structura inflației mai mult de jumătate din analizele pe care le-am făcut noi reprezintă de fapt efectele deficitului bugetar, reprezintă efectul împrumuturilor foarte mari pe care statul român le face numele nostru, punând ulterior niște bani în piață, fie prin investiții, fie prin pensii, salarii sau alte cheltuieli.
Orice am face, ajungem întotdeauna la aceeași concluzie, concluzia că statul român, fie că vrem să numim asta reformă sau nu sau orice nume i-am dat, trebuie să-și reducă în acest moment cheltuielile. Discuția legată de taxe, din punctul ăsta de vedere, vine în subsidiar.
Da, ar trebui taxele să fie reduse ca să putem să stimulăm economia, să poată statul să colecteze bani mai mulți de la o bază mai mare, cu niște taxe mai mici, pentru că asta a funcționat până acum în această țară și asta va funcționa și în continuare”, spune Năsulea.
Antreprenorul Lucian Cojocaru avertizează asupra unei perioade complexe pentru companii, marcată de incertitudine și presiuni fiscale. Majorarea TVA, fără măsuri compensatorii care să sprijine competitivitatea, agravează dificultățile mediului de afaceri, afectând atât investițiile, cât și planurile de dezvoltare.
Vulnerabilitatea României este amplificată de factori externi
Pe plan extern, scumpirea energiei și tensiunile economice europene amplifică vulnerabilitatea României, în condițiile unei structuri economice sensibile la crize repetitive. Evoluția cursului valutar rămâne greu de prevăzut, iar stabilitatea financiară depinde de o serie de factori interni și externi dificil de controlat.
În aceste circumstanțe, anul 2026 se va juca în mare parte în mediul privat, care rămâne pilonul central al economiei, într-un context al deciziilor dificile și al strategiilor cu miză mare. Capacitatea companiilor și antreprenorilor de a naviga aceste turbulențe va determina în mare măsură direcția pe care România o va urma în următoarele luni.
