Stomatologia din România, între investiții, educație și potențial de creștere

Deși statisticile arată că românii ajung rar la stomatolog, piața serviciilor dentare din România continuă să crească accelerat. Numărul cabinetelor și clinicilor stomatologice a depășit 17.000 la nivel național, ȋn 2025, în creștere față de anii anteriori, un semn clar că domeniul rămâne atractiv pentru profesioniști și investitori.

Ȋn condițiile ȋn care, șase din 10 români spun că nu merg la dentist pentru că nu au probleme. La prima vedere, discrepanța dintre ofertă și comportamentul pacienților poate părea un paradox. În realitate, specialiștii spun că este vorba despre o piață aflată într-o etapă de tranziție, care se pregătește pentru o schimbare de mentalitate.

Potrivit Barometrului Stomatologiei 2025, 60% dintre români declară că nu merg la dentist pentru că „nu au probleme”. Această percepție persistă de ani buni și reflectă, mai degrabă, o lipsă de educație preventivă. În același timp, investițiile continue în cabinete, echipamente și specializări arată că sistemul se adaptează anticipativ la o piață care urmează să se maturizeze.

„România nu are puțini pacienți, ci pacienți care ajung târziu la medic”, explică dr. Radu Colțeanu, medic stomatolog cu specializare în chirurgie și implantologie orală, în cadrul Opera Dental.

„Majoritatea oamenilor ajung la stomatolog atunci când durerea nu mai poate fi ignorată. Din punct de vedere medical, aceasta este cea mai ineficientă formă de îngrijire, pentru că presupune tratamente mai complexe, mai lungi și mai costisitoare, deși multe dintre probleme ar putea fi prevenite prin controale periodice simple.”

O mentalitate care începe să se schimbe

Modelul dominant rămâne unul reactiv, moștenit din generație în generație, în care stomatologul este asociat cu urgența, nu cu prevenția. Lipsa durerii este adesea confundată cu absența problemelor, deși realitatea clinică indică exact contrariul.

„Faptul că aproape 60% dintre români spun că nu merg la dentist pentru că «nu au probleme» este, din punct de vedere medical, fals”, subliniază dr. Colțeanu. „Caria, boala parodontală sau infecțiile dentare evoluează mult timp fără simptome. Când apare durerea, de cele mai multe ori patologia este deja avansată. Din acest motiv, prevenția ar trebui să fie regula, nu excepția.”

Un rol important îl joacă și experiențele negative din trecut. Timp de decenii, stomatologia a fost asociată cu durerea, aparatura învechită și anestezia insuficientă, iar această memorie colectivă continuă să influențeze comportamentul pacienților, chiar dacă realitatea actuală este complet diferită.

„Tehnologia din stomatologia modernă a schimbat radical experiența pacientului”, explică medicul. „Avem anestezii eficiente, tratamente minim invazive, microscop, imagistică digitală și soluții rapide care reduc semnificativ disconfortul. Problema este că această realitate ajunge încă prea greu la publicul larg, iar aici și cabinetele au o responsabilitate majoră în felul în care comunică.”

Costul perceput al prevenției

Pe lângă mentalitate și frică, factorul economic rămâne relevant. Deși veniturile au crescut, prevenția stomatologică este încă percepută de mulți români ca o cheltuială opțională, nu ca o investiție în sănătate. În lipsa unui sistem de asigurări dentare funcțional, costurile sunt suportate aproape integral de pacient.

„Stomatologia este, în proporție de 99%, un serviciu privat în România”, spune dr. Colțeanu. „În aceste condiții, este firesc ca oamenii să amâne controalele atunci când nu resimt un disconfort imediat. Paradoxal, această amânare duce ulterior la tratamente mult mai scumpe. Prevenția este, de fapt, cea mai accesibilă formă de îngrijire, dar mesajul acesta nu este încă suficient de bine înțeles.”

Mulți medici, distribuție inegală

Un alt fenomen specific pieței românești este numărul mare de absolvenți de stomatologie. România se află printre statele europene cu cei mai mulți dentiști raportați la populație, ceea ce a dus la o densitate ridicată de cabinete, mai ales în mediul urban. Aproximativ 80% dintre medicii stomatologi profesează în orașe mari, unde concurența este intensă, iar standardele cresc constant.

Această concentrare urbană vine însă și cu un avantaj: accesul la tehnologie, echipe multidisciplinare și specializări avansate, care atrag pacienți din zonele limitrofe și din mediul rural.

„Vedem tot mai des pacienți care fac zeci sau sute de kilometri pentru tratamente stomatologice”, afirmă specialistul Opera Dental.
,,Pacienții asociază orașul cu siguranța actului medical, cu experiența și cu accesul la tehnologie. În cazul procedurilor complexe, între 50% și 60% dintre pacienții din rural aleg să vină la oraș. Este un semn clar că încrederea și calitatea devin criterii decisive.”

În acest context, specialiștii sunt de părere că piața stomatologică din România nu este suprasaturată, ci insuficient activată. Pe măsură ce educația medicală, comunicarea și accesul la informație se îmbunătățesc, comportamentul pacienților are toate șansele să se schimbe.

„Pe termen mediu și lung, accentul pe prevenție, tehnologie și relația medic–pacient va duce la mai multe vizite regulate, tratamente mai simple și rezultate mai bune. România are toate premisele pentru a face trecerea de la stomatologia de urgență la stomatologia de rutină”, concluzionează dr. Colțeanu.