Fermierii ies cu tractoarele în Capitală. Protestul față de politicile Guvernului are loc azi

Agricultura românească traversează un moment tensionat, după ce fermierii anunță proteste de amploare în Capitală. Aceștia acuză Executivul condus de Ilie Bolojan că măsurile fiscale recente pun în pericol viabilitatea fermelor și riscă să ducă sectorul agricol spre faliment.

Proteste în fața Guvernului

Astăzi, organizațiile de fermieri se mobilizează pentru manifestații în Piața Victoriei, unde se află sediul Guvernului. Nemulțumirile acumulate în ultimele luni se transformă în acțiuni de stradă, agricultorii avertizând că, în lipsa unor decizii rapide din partea autorităților, agricultura ar putea ajunge într-un blocaj generalizat.

Potrivit organizațiilor de profil, numeroase exploatații sunt deja afectate de executări silite, iar altele se află în pragul insolvenței, pe fondul costurilor ridicate de producție și al prețurilor foarte mici de valorificare a produselor agricole.

Austeritatea, percepută ca o lovitură directă în mediul rural

Fermierii susțin că măsurile de austeritate promovate de Guvern sunt aplicate strict din perspectivă contabilă, fără a ține cont de specificul agriculturii. Aceștia atrag atenția că domeniul agricol depinde de factori greu de controlat, precum condițiile meteo, ciclurile lungi de producție și volatilitatea piețelor.

Reprezentanții fermierilor avertizează că, dacă dialogul cu autoritățile nu va duce la soluții concrete, protestele ar putea escalada, inclusiv prin blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră, pentru a forța statul să trateze securitatea alimentară drept un obiectiv strategic.

Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatul Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că protestul de astăzi este autorizat și că agricultorii se deplasează la București inclusiv cu tractoarele.

Ce revendicări au fermierii

Principala sursă a tensiunilor este pachetul de măsuri fiscale adoptat recent de Guvern. Printre cererile formulate de agricultori se numără:

-eliminarea „taxei pe stâlp”, taxarea construcțiilor speciale fiind considerată un obstacol major pentru investiții și modernizare;
-reducerea presiunii fiscale, prin scutiri și facilități care să compenseze pierderile înregistrate în ultimul an;
-acces la finanțare românească, prin înființarea unei bănci pentru agricultură, cu capital de stat, care să -ofere credite cu dobânzi subvenționate și să reducă dependența de instituțiile financiare străine.

Întârzieri la subvenții și lipsă de lichidități

Asociațiile agricole reclamă întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși documentele de calamitate au fost deja depuse. Chiar dacă seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, fondurile necesare pentru relansarea activităților agricole în 2026 nu au ajuns încă la fermieri.

Lipsa lichidităților afectează grav funcționarea exploatațiilor, multe dintre acestea neavând resurse pentru achiziția de semințe, îngrășăminte sau combustibil necesar campaniei de primăvară.

Prețuri mici, costuri mari și riscul abandonului fermelor

În paralel, agricultorii semnalează un dezechilibru tot mai accentuat între cheltuieli și venituri. Costurile de producție cresc constant, în timp ce prețurile cerealelor au scăzut la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani. Fără un preț minim garantat, producătorii locali devin vulnerabili în fața marilor traderi internaționali.

Pe acest fond, tot mai mulți fermieri mici spun că iau în calcul renunțarea la terenuri și la activitatea agricolă începând din 2026, considerând că menținerea fermelor nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic.