Investiții limitate, după modelul altor state din regiune
Radu Burnete a explicat că propunerea nu este una nouă și că astfel de mecanisme sunt deja utilizate în alte țări din regiune. Concret, ar fi vorba despre posibilitatea ca un procent de până la 3% din activele Pilonului II să fie direcționat către investiții în companii românești, fie prin acțiuni, fie prin obligațiuni.
În prezent, peste 200 de miliarde de lei aflați în Pilonul II de pensii sunt investiți în principal în titluri de stat, depozite bancare și acțiuni listate la bursă. Consilierul prezidențial consideră însă că paleta de opțiuni ar putea fi extinsă, cu potențial de randament mai mare pe termen lung, dar și cu un nivel de risc ușor crescut.
Administratorii fondurilor nu ar fi obligați să investească
Burnete a subliniat că o eventuală modificare legislativă nu ar presupune obligativitate pentru administratorii fondurilor de pensii, ci doar crearea unui cadru permisiv.
„E o idee care se discută de foarte multă vreme, nu e nimic ieşit din comun. La fel ca alte ţări din regiune, şi noi putem decide să permitem fondurilor care admnistrează Pilonul II să investească o sumă mică, poate 1%, 2%, 3% din banii aceia nu doar în titluri de stat, ci şi în alte instrumente financiare. De exemplu, în acţiuni ale companiilor româneşti sau obligaţiuni emise de companiile româneşti. Tipul ăsta de investiţii nu ar face decât să ajute aceste companii să facă la rândul investiţii. E vorba doar de o diversificare de portofoliu pentru aceste fonduri de pensii.”
Prudență și rolul ASF în protejarea economiilor
Consilierul prezidențial a explicat că, până acum, autoritățile au preferat o abordare prudentă, pentru a proteja economiile viitorilor pensionari.
„Nu am făcut asta până acum pentru că am vrut să fim prudenţi. Orice reglementator, cum e la noi ASF-ul, vrea să se asigure că banii românilor din fondurile de pensii sunt în siguranţă şi nu sunt investiţi în chestii riscante, tocmai de aceea vorbim de 3%. E ceva ce face toată lumea în regiunea noastră.”
Potrivit acestuia, investițiile ar putea viza atât companii aflate la început de drum, cât și firme deja listate la bursă.
„Poţi să descoperi o companie din asta când e mică, s-o finanţezi, ea să ajungă foarte mare şi atunci toată lumea are de câştigat. Poţi să investeşti direct în companii care sunt deja listate la bursă. Fondurile de pensii ar putea, într-o mică măsură, să cumpere astfel de instrumente financiare.”
Fără constrângeri legale pentru fondurile de pensii
Burnete a insistat asupra faptului că administratorii fondurilor vor rămâne singurii responsabili de deciziile de investiții.
„Fondurile de pensii nu vor fi obligate în niciun caz. Legislaţia trebuie să permită, doar dacă aceste fonduri doresc, ca ele să investească un procent mic. Cei care administrează aceste fonduri trebuie să ia singuri deciziile.”
În contextul discuțiilor despre investiții strategice, consilierul prezidențial a adus în discuție și ideea unui fond suveran, după modelul Norvegiei, subliniind însă dificultățile unui astfel de proiect.
„În mod ideal, ne-ar prinde şi nouă bine un fond suveran cum are Norvegia, spre exemplu. Să vedem dacă îl putem face. În ce măsură România are bani să construiască un asemenea fond suveran, e o întrebare care trebuie analizată serios, e cale lungă până acolo”, a declarat Radu Burnete, consilier economic prezidenţial, în exclusivitate pentru Observator.
Declarațiile au fost făcute după participarea acestuia la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde tema investițiilor și a mobilizării capitalului intern a fost intens dezbătută.
