Ce scrie presa presa internațională după ce Guvernul a fost demis. Criza politică din România intră într-o nouă fază cu impact european
SURSA FOTO: Inquam Photos /George Calin - Moțiunea de cenzură, 5 mai 2026, Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, la București, prin moțiune de cenzură votată în Parlament. Decizia, susținută de Partidul Social-Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor, a generat reacții imediate în presa internațională. Evenimentul are loc într-un context politic tensionat, cu implicații asupra stabilității economice și a relațiilor europene ale României.
Guvernul pierde majoritatea parlamentară după o alianță controversată între PSD și AUR
Guvernul a fost demis după ce moțiunea de cenzură a întrunit 281 de voturi în Parlamentul României, depășind pragul necesar de 233 din totalul de 464 de mandate. Votul marchează pierderea încrederii legislative în executivul condus de Ilie Bolojan și deschide o perioadă de incertitudine politică.
Publicația Politico a relatat imediat după vot că „Guvernul român se prăbuşeşte”, subliniind că socialiștii s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a înlătura premierul de centru-dreapta. În același context, premierul demis a criticat inițiativa în plenul Parlamentului, afirmând:
„Această moţiune de cenzură este falsă, cinică şi artificială. Orice ţară, confruntată cu o multitudine de crize, ar încerca să-şi consolideze guvernele, nu să le schimbe”, a spus Ilie Bolojan.
Retragerea Partidului Social-Democrat de la guvernare, urmată de colaborarea cu Alianța pentru Unirea Românilor, a fost considerată o mișcare politică majoră. Această decizie a provocat reacții inclusiv la nivel european, unde grupul Socialiștilor și Democraților a fost pus într-o poziție delicată, după ani de critici la adresa alianțelor similare între dreapta și extrema dreaptă.

Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Guardian, rezultatul votului a fost întâmpinat cu aplauze în Parlament, confirmând ruptura clară din actuala majoritate.
„Lipsa unei căi evidente pentru un nou guvern în România expune țara la riscul unor săptămâni de incertitudine politică – analiză rapidă”, mai spun aceștia.
Guvernul demis amplifică tensiunile politice și riscurile economice ale României
Guvernul condus de Ilie Bolojan se afla la putere din 2025, după demisia fostului premier Marcel Ciolacu. Demiterea survine la mai puțin de un an de la alegeri prezidențiale tensionate, câștigate de Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion.
Presa internațională, inclusiv Deutsche Welle, subliniază că măsurile de austeritate nepopulare au contribuit la destrămarea coaliției guvernamentale.
Publicația notează:
„Parlamentarii din România au votat marți pentru demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru din cele 464 de locuri ale celor două camere ale parlamentului, o majoritate de aproape 50. Nu este clar ce va duce acest lucru în statul membru UE copleșit de datorii, care nu a putut de mult timp să adere la zona euro din cauza dificultăților economice”.
În paralel, Irish Times avertizează că răsturnarea guvernului ar putea afecta ratingul de țară, accesul la fonduri europene și stabilitatea monedei naționale.
„Răsturnarea cabinetului premierului Ilie Bolojan lasă țara în fața unei perioade de incertitudine”. De asemenea, publicația mai arată că „au răsturnat guvernul pro-european al premierului Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, marți, punând în pericol ratingurile datoriei suverane a țării, accesul acesteia la fondurile UE și stabilitatea monedei sale”, scriu cei de la Irish.
România are termen până în august pentru finalizarea unor reforme esențiale, necesare deblocării a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene. În absența unor măsuri rapide, există riscul retrogradării ratingului de credit, ceea ce ar crește costurile de finanțare pentru stat.
Politologul Costin Ciobanu a explicat pentru AFP impactul alianței dintre PSD și AUR asupra scenei politice:
„Prin alăturarea la AUR, PSD l-a transformat „într-un actor politic semnificativ, dintr-un partid care era izolat, ostracizat și ținut la marginea sistemului politic””, a declarat acesta.
Guvernul după cădere: scenarii politice și poziționarea președintelui
Guvernul demis deschide mai multe scenarii privind formarea unei noi majorități. Una dintre opțiuni este constituirea unei coaliții între liberali și social-democrați, eventual sub conducerea unui premier tehnocrat. O altă variantă vizează formarea unui guvern minoritar condus tot de Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan urmează să inițieze consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Acesta a transmis anterior un mesaj de stabilitate:
„Vreau să îi asigur pe români că, indiferent ce se va întâmpla, România va continua să îşi menţină orientarea către Occident. S-ar putea să urmeze una sau două săptămâni de incertitudine, dar acest lucru nu ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece există un angajament faţă de obiectivele importante”, a declarat Nicușor Dan.
În același timp, liderul AUR, George Simion, a cerut organizarea de alegeri anticipate și a declarat:
„Ne asumăm viitorul acestei ţări, un viitor guvern şi redăm speranţa românilor”. „Destinul României trebuie decis prin votul românilor”, a punctat el.
Totuși, presa internațională consideră improbabilă organizarea de alegeri anticipate înainte de termenul din 2028. În schimb, atenția se concentrează asupra negocierilor politice care vor urma.
Guvernul demis, subiect major pe agenda internațională și în presa globală
Guvernul României a devenit rapid subiect de prim-plan în presa internațională, fiind relatat de agenții precum Reuters, Bloomberg și AFP. De asemenea, agenția de stat chineză Xinhua a preluat informația privind căderea executivului.
Agenția ungară MTI a confirmat votul din Parlament și a subliniat că decizia privind formarea noului guvern revine președintelui. În același timp, presa maghiară a evidențiat că pentru demiterea executivului era necesară majoritatea absolută, prag depășit în mod clar prin votul exprimat.
Reacțiile externe reflectă îngrijorări privind stabilitatea unei țări membre UE și NATO, aflată la granița cu Ucraina și expusă unor presiuni economice și geopolitice semnificative.
Tabel sinteză – principalele informații despre căderea Guvernului:
| Element cheie | Detalii |
|---|---|
| Eveniment | Demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură |
| Data | Marți |
| Voturi pentru | 281 din 464 |
| Inițiatori | PSD și AUR |
| Premier demis | Ilie Bolojan |
| Cauze principale | Austeritate, tensiuni politice, retragerea PSD |
| Impact economic | Risc asupra fondurilor UE și ratingului de credit |
| Reacții internaționale | Politico, Reuters, AFP, Bloomberg, DW, Irish Times |
| Scenarii politice | Nou guvern de coaliție / guvern minoritar |
| Rolul președintelui | Consultări pentru desemnarea noului premier |
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





