Ce planuri au companiile aeriene pentru criza kerosenului? Războiul din Iran are efect la nivel global

Companiile aeriene europene, din cauza unei posibile crize de kerosen, își pregătesc planuri de urgență la nivelul aeroporturilor din Europa, reducând și ajustând zborurile pentru a evita o penurie de combustibil și a proteja rutele esențiale.

Companiile aeriene europene își pregătesc planuri de reducere a zborurilor din cauza unei eventuale crize de kerosen

Companiile aeriene europene își fac deja planuri de urgență pentru a aborda o potențială penurie de kerosen pe aeroporturi. Planurile lor includ nu numai orare reduse de zbor, ci și anulări în cazuri specifice, în special în anumite intervale orare și zile ale săptămânii, cu un accent deosebit pe destinațiile din insule.

„Nu există nimic concret în acest moment, dar având în vedere că Strâmtoarea Ormuz este încă închisă, problema aprovizionării devine din ce în ce mai gravă pentru industria noastră, săptămână de săptămână. Dar, evident, facem o analiză aprofundată; știm unde am putea interveni imediat, dacă este necesar”, a declarat directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, pentru ziarul italian „Corriere della Sera”.

Oficialul a spus că, până la începutul lunii iunie 2026, nu se pune problema apariției unei crize a combustibilului în sectorul aerian, dar nu a detaliat ce se va întâmpla după acest termen. El a refuzat să confirme planul companiei sale de a face față unui deficit de combustibil pentru avioane.

Alți manageri, sub protecția anonimatului, au confirmat (pentru sursa citată anterior) că au câteva măsuri pregătite și o primă listă de rute care pot fi sacrificate „imediat”.

Dacă ar începe să apară lipsuri de kerosen, companiile aeriene europene ar avea mai multe măsuri pregătite pentru a-și reduce consumul și a menține cât mai multe zboruri esențiale:

• s-ar renunța la unele curse, mai ales la cele de la mijlocul zilei, considerate mai puțin importante pentru fluxul de pasageri. Aceste zboruri ar fi primele eliminate deoarece au impact mai mic asupra rețelei generale. Scopul ar fi păstrarea conexiunilor esențiale dimineața, seara și în perioadele de vârf, inclusiv pentru pasagerii care călătoresc în interes de serviciu. Reducerile ar afecta și zilele în care traficul este în mod obișnuit mai scăzut, cum ar fi marțea, miercurea sau sâmbăta. În schimb, zilele cu cerere mare, precum lunea, vinerea și duminica, ar fi protejate cel puțin la început, fiind considerate esențiale pentru fluxul de călători.
• reducerea rutelor interne, mai ales acolo unde există alternative de transport, cum ar fi trenurile de mare viteză. Aceste ajustări ar putea muta o parte din presiune către transportul terestru, ceea ce ar duce la aglomerări importante în gări și alte noduri de transport.
• eliminarea rutele mai puțin profitabile. Ar fi vizate în special cursele sezoniere cu ocupare redusă, destinațiile secundare și rutele foarte competitive, unde profitul este mic sau inexistent.
• protejarea principalelor baze și hub-uri ale companiilor aeriene, considerate esențiale pentru funcționarea rețelelor lor.

Zborurile către insule ar fi, în general, protejate, chiar dacă frecvența lor ar putea fi redusă. Specialiștii din industrie au explicat că menținerea unei legături zilnice este necesară din cauza izolării geografice, iar alternativele, precum feriboturile, nu ar fi suficient de eficiente din cauza duratei mari a călătoriilor.

Teoretic, reducerea numărului de zboruri pe anumite rute ar putea funcționa, de exemplu, de la mai multe curse pe zi la una singură. Totuși, specialiștii din industrie au avertizat că acest lucru ar putea crea probleme companiilor low-cost deoarece ele operează cu un grad foarte mare de ocupare a avioanelor, ceea ce ar face dificilă relocarea pasagerilor afectați de anulări.

„În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil pentru avioane. Cu toate acestea, situația este destul de critică și trebuie să fim pregătiți – și suntem – pentru toate scenariile. Situația rămâne instabilă și incertă, iar cooperarea dintre statele membre este esențială”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transporturi.

Maersk avertizează că războiul din Iran va afecta comerţul global în lunile următoare

Acţiunile gigantului danez de transport maritim Maersk au scăzut joi, 7 mai 2026, cu aproape 10%, după ce directorul general Vincent Clerc a avertizat că impactul economic al războiului dintre SUA şi Iran ar putea deveni mult mai sever în trimestrele următoare.

Clerc a declarat pentru CNBC că preţurile ridicate ale petrolului generează costuri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de dolari pe lună pentru companie, atât timp cât cotaţiile ţiţeiului rămân în jurul pragului de 100 de dolari pe baril. Clerc avertizează că efectele conflictului asupra lanţurilor globale de aprovizionare şi asupra consumului ar putea deveni vizibile în a doua parte a anului. Potrivit spuselor sale, războiul din Iran a adăugat „un nou nivel de incertitudine” pentru economia globală şi pentru industria transportului maritim.

„Suntem o industrie extrem de intensivă energetic, iar acest şoc energetic creează un set complet nou de probleme. Pe măsură ce aceste costuri ajung la consumatorul final, există riscul unei distrugeri a cererii, care s-ar putea transmite în întregul lanţ logistic”, a precizat Clerc.

Maersk a raportat pentru primul trimestru un EBITDA de 1,75 miliarde de dolari, în scădere cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar în linie cu estimările analiştilor. Veniturile au scăzut cu 2,6%, la 13 miliarde de dolari, peste aşteptările pieţei.

Maersk a suspendat deja două rute maritime importante între Orientul Mijlociu, Asia şi Europa

La o săptămână distanță de la începutul războiului din Iran, Maersk a suspendat două rute maritime importante între Orientul Mijlociu, Asia şi Europa, invocând motive de securitate pentru echipaje şi nave. Și-a menţinut totuşi estimările pentru întregul an, prognozând o creştere a EBITDA între 4,5% şi 7%, însă a avertizat că „balanţa riscurilor este orientată în jos” şi că nu pot fi excluse scenarii economice mai negative.

Maersk consideră că actuala criză reprezintă „un nou semnal de alarmă” privind vulnerabilitatea lanţurilor globale de aprovizionare şi necesitatea dezvoltării unor strategii mai reziliente pentru comerţul internaţional.