UPDATE CCR respinge sesizările AUR privind bugetul pe 2026. Legea bugetului a fost promulgată de președintele Nicușor Dan

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei privind bugetul pe 2026. Judecătorii au respins criticile AUR și au stabilit că legea este constituțională.

Update 18:30:

Nicușor Dan a promulgat bugetul pe 2026 imediat după decizia CCR

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 27 martie 2026, decretele de promulgare pentru Legea bugetului de stat pe 2026, Legea bugetului asigurărilor sociale și legea privind plafoanele unor indicatori fiscal-bugetari.

Potrivit Administrației Prezidențiale, au fost promulgate toate cele trei acte normative, inclusiv legea care stabilește limitele indicatorilor fiscal-bugetari pentru anul 2026. Decizia a fost luată la scurt timp după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea prin care a respins sesizările de neconstituționalitate privind bugetul.

Știrea inițială:

CCR explică de ce a respins criticile privind fundamentarea bugetului și rolul său limitat în analiza acestuia

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins ca neîntemeiate sesizările depuse de AUR și a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2026 respectă Constituția în raport cu criticile formulate.

În motivare, judecătorii au arătat că aspectele invocate privind fundamentarea nerealistă a bugetului, cum ar fi estimarea fondurilor europene, parametrii macroeconomici sau riscurile bugetare, nu țin de controlul de constituționalitate.

Curtea a explicat că modul în care sunt construite veniturile și cheltuielile statului, precum și sustenabilitatea bugetului, reprezintă o responsabilitate politică a Guvernului și a Parlamentului, nu o problemă de constituționalitate.

De asemenea, judecătorii au arătat că nivelul deficitului bugetar, inclusiv cel estimat la 6,2% din PIB, este tot o chestiune de decizie politică și nu poate fi analizată de Curte din perspectiva constituțională.

„Principial, bugetul se construieşte având în vedere situaţia economică obiectivă a statului, precum şi pe anumite proiecţii şi previzionări pe care doar Guvernul le poate realiza. Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili ea însăşi aceste situaţii obiective sau de a realiza o proiecţie proprie pe viitor a evoluţiei economico-bugetare a statului, întrucât s-ar subroga în competenţele proprii ale Guvernului. Evident, astfel cum s-a arătat, în discuţie sunt nu numai aspecte obiective ale situaţiei economice naţionale, ci şi chestiuni de anticipare a diverselor procese, evoluţii, riscuri sau crize ce pot avea loc în cursul anului bugetar”, arată CCR în motivare.

CCR arată că Guvernul este singurul care poate face proiecțiile economice și că bugetul nu poate anticipa exact evoluțiile

Curtea Constituțională a României a subliniat că Guvernul este instituția care elaborează proiectul de buget și care evaluează veniturile și cheltuielile, pe baza situației economice și a proiecțiilor pe termen scurt și mediu.

Judecătorii au explicat că instituția nu are competența de a face propriile estimări economice sau de a interveni în aceste calcule, deoarece acest lucru ar însemna să preia atribuțiile Guvernului.

Totodată, Curtea a arătat că bugetul nu poate prevedea cu exactitate evoluțiile economice dintr-un an, ci stabilește direcțiile principale ale politicii bugetare.

În acest context, eventualele dezechilibre care apar pe parcursul anului pot fi corectate prin acte normative, fără ca acest lucru să afecteze constituționalitatea legii.

„Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forţa legii. Planul financiar al statului este elaborat pe baza legilor aflate în fondul activ al legislaţiei, legi care stabilesc atât veniturile, cât şi cheltuielile statului. Desigur, între Parlament şi Guvern trebuie să existe o relaţie de cooperare loială, astfel ca nici primul să nu pună în pericol finanţele statului prin adoptarea unor măsuri imprudente de diminuare a veniturilor statului sau de creştere a cheltuielilor acestuia şi nici cel de-al doilea să nu se transforme într-un controlor al politicii legislative a Parlamentului. Ca atare, aspectele referitoare la procedura de deficit excesiv, inclusiv cu privire la respectarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în uniunea economică şi monetară, la riscurile bugetare viitoare, la raportul dintre datoria publică şi sustenabilitatea financiară a statului sunt chestiuni care intră în marja de apreciere a Guvernului şi a Parlamentului”, se arată în motivarea Curţii.