Execuția bugetară 2026. Deficitul este în scădere. Adrian Negrescu: Perspectivele nu arată deloc rău

Execuția bugetară a României din primele două luni ale anului 2026 indică o îmbunătățire semnificativă a echilibrului fiscal, cu un deficit în scădere, venituri în creștere și cheltuieli mai bine controlate, pe fondul unei consolidări bugetare accelerate, dar într-un context economic încă fragil și marcat de riscuri inflaționiste.

Execuția bugetară 2026. Adrian Negrescu: Perspectivele nu arată deloc rău

Execuția bugetară a României în primele două luni din 2026 indică o schimbare clară de trend: deficitul bugetar scade semnificativ, veniturile cresc accelerat, iar cheltuielile publice sunt ținute sub control. Datele arată o consolidare fiscală peste așteptări, însă contextul economic rămâne volatil, arată specialistul Adrian Negrescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

România a înregistrat un deficit bugetar de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB, în primele două luni din 2026. Comparativ, în aceeași perioadă din 2025, deficitul depășea 30 miliarde lei (1,58% din PIB).

Această evoluție marchează o reducere de aproape 50% în termeni nominali, precum și o ajustare semnificativă de 0,88 puncte procentuale din PIB, ceea ce evidențiază o corecție fiscală rapidă și peste așteptări într-un interval foarte scurt de timp.

Veniturile bugetare în 2026

Acesta a mai precizat că veniturile bugetare au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde lei, evoluție susținută de mai mulți factori structurali. În primul rând, încasările din TVA au înregistrat o creștere importantă, ajungând la 23,75 miliarde lei, cu aproximativ 20% mai mult față de 2025, ceea ce confirmă în continuare rolul TVA ca principal pilon al bugetului de stat. În același timp, statul a accelerat rambursările de TVA către mediul privat, suma returnată firmelor urcând la 7,22 miliarde lei, într-un ritm semnificativ mai ridicat decât în anul precedent, ceea ce a contribuit direct la îmbunătățirea lichidității în economie și la susținerea investițiilor și a activității curente a companiilor.

Pe partea de fiscalitate, eliminarea facilităților fiscale a avut un impact vizibil asupra veniturilor, în special prin creșterea de 22,3% a încasărilor din impozitul pe venit și salarii, determinată de revenirea la taxarea integrală în sectoare precum IT, construcții și agricultură. În plus, taxarea dividendelor distribuite a generat o majorare semnificativă a veniturilor bugetare, de aproximativ 58%, reflectând efectul măsurilor fiscale adoptate anterior. Nu în ultimul rând, fondurile europene au avut o contribuție importantă, cu 8,28 miliarde lei atrași, în creștere cu 88% față de anul 2025, consolidând astfel resursele disponibile la nivel bugetar și sprijinind echilibrul finanțelor publice.

Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%

Cheltuielile bugetare reflectă o abordare de austeritate moderată și un control mai strict asupra finanțelor publice, în condițiile în care totalul acestora s-a situat la 117,96 miliarde lei, înregistrând o scădere de 1,6% față de perioada anterioară. Din perspectiva structurii cheltuielilor, asistența socială a rămas principalul capitol de alocare, cu 43,18 miliarde lei, înregistrând totuși o creștere minimă de sub 1%, ceea ce indică o relativă stabilitate a presiunilor sociale asupra bugetului.

În paralel, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar au scăzut la 27,13 miliarde lei, cu aproape un miliard de lei mai puțin decât în perioada comparabilă, reflectând o reducere a presiunii pe zona de personal. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost reduse la 14,43 miliarde lei, ceea ce înseamnă o diminuare de 2,1%, semnalând un control mai strict al costurilor operaționale ale instituțiilor publice.

În ansamblu, această evoluție a fost susținută de măsuri precum limitarea angajărilor în sectorul public, reducerea sau eliminarea unor sporuri și o disciplină bugetară mai riguroasă la nivelul aparatului de stat.

Statul român a investit peste 11 miliarde de lei

Investițiile publice în 2026 reflectă o orientare clară către utilizarea fondurilor europene și a programelor finanțate prin PNRR, în contextul în care statul a alocat 11,20 miliarde lei pentru proiecte de dezvoltare. O caracteristică importantă a acestei structuri este faptul că peste 76% din totalul investițiilor provin din surse externe, respectiv fonduri europene și mecanismul de redresare și reziliență, ceea ce reduce semnificativ presiunea asupra bugetului național.

Deși execuția bugetară arată bine, există riscuri majore:

• creșterea prețurilor la energie și carburanți
• presiuni inflaționiste persistente
• posibilă contracție economică