Cât a costat zborul militar la Paris al președintelui Nicușor Dan. Ministrul Miruță explică de ce nu a putut aeronova reveni în ţară la data programată

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a intervenit joi în discuţiile generate de deplasarea preşedintelui Nicuşor Dan la Paris. Acesta a precizat că penultimul zbor similar a avut un cost de aproximativ 30.000 de euro, iar pentru cel mai recent încă nu au fost emise facturile. Tot el a explicat de ce aeronava militară nu a putut reveni în aceeaşi seară la Bucureşti.

Costurile unui astfel de zbor

Conform ministrului, zborurile efectuate de şeful statului cu o aeronavă militară implică cheltuieli semnificative. Miruţă a amintit că „penultimul astfel de zbor a costat aproximativ 30.000 de euro”, însă în cazul cursei spre Paris „pentru cel mai recent nu au fost încă emise facturile”.

Deplasarea preşedintelui a reaprins dezbaterea publică despre folosirea aeronavelor Forţelor Aeriene Române şi despre oportunitatea acestor costuri în context politic şi bugetar.

De ce nu s-a întors avionul marţi seară

Ministrul a detaliat şi motivele pentru care aeronava Spartan nu a putut reveni în ţară la data programată. Acesta a invocat condiţiile meteorologice nefavorabile de pe Aeroportul Otopeni.

Miruţă a explicat că în intervalul respectiv plafonul de nori şi vizibilitatea se situau sub limitele tehnice pentru acest tip de aparat

„Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează şi în condiţii meteorologice mai proaste decât cele cu minimă siguranţă, însă nu se întâmplă asta cu preşedintele la bord”.

Ministrul a detaliat situaţia atmosferică de la Bucureşti

„Starea meteo de la Bucureşti în momentul când aeronava ar fi trebuit să aterizeze era sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan al MApN este dotat să aterizeze. Dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri şi vizilitatea este la sub 600 metri, acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condiţiile în care la bord este preşedintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează şi în condiţii meteorologice mai proaste decât cele cu minimă siguranţă, însă nu se întâmplă asta cu preşedintele la bord”.

Probleme şi la plecarea din Paris

Radu Miruţă a precizat că decolarea din capitala Franţei a fost, la rândul ei, afectată de fenomene meteo severe.

Potrivit acestuia, aeronava era pregătită pentru ridicare, însă procedurile de degivrare şi gestionarea ninsorii au blocat operaţiunile la sol:

„De ce a nu a plecat în a doua zi, imediat de dimineaţă? Pentru că starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra şi de a elibera pista de zăpadă, nu au permis rulajul pe pistă”.

Replica ministrului: „Siguranţa primează.”

Pe fondul criticilor legate de faptul că, în acelaşi interval orar, aeronave comerciale au putut ateriza pe Otopeni, ministrul a oferit clarificări:

„De ce nu a aterizat din nou marţi seara, având în vedere că am verificat la Romatsa în intervalul în care avionul prezidenţial era programat să aterizeze şi nu a aterizat pentru că nu a plecat, în două ore, au aterizat 16 avioane comerciale”, a explicat ministrul Apărării.

Acesta a subliniat diferenţele de proceduri şi limitări tehnice între aeronavele civile şi militare, precum şi faptul că regulile sunt mai stricte atunci când la bord se află şeful statului.