Când se schimbă banii în România. Claudiu Năsui: Suntem mai departe de zona Euro ca niciodată

Premierul Ilie Bolojan a readus în discuție obiectivul aderării României la zona Euro, însă fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, avertizează că situația economică actuală face acest obiectiv nerealist pe termen mediu. Într-o analiză detaliată, acesta susține că România este, în prezent, mai departe ca niciodată de îndeplinirea criteriilor necesare. Postarea trece în revistă fiecare condiție economică și explică, punctual, de ce țara nu mai respectă aproape niciun criteriu de aderare.

Claudiu Năsui: România este mai departe de zona Euro ca niciodată

Într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui comentează declarația premierului Ilie Bolojan privind adoptarea monedei euro ca obiectiv strategic al României și susține că datele economice contrazic acest demers.

Fostul ministru al Economiei consideră însă că, dincolo de intenții și declarații politice, realitatea economică indică o îndepărtare accentuată de acest obiectiv. În analiza sa, Claudiu Năsui subliniază că România se află într-o situație mult mai slabă decât în urmă cu aproape un deceniu.

„Suntem mai departe de zona Euro ca niciodată”, a scris Claudiu Năsui, explicând că, deși obiectivul enunțat de premier este unul corect, distanța față de îndeplinirea condițiilor necesare este considerabilă.

Acesta arată că, în anul 2016, România îndeplinea patru din cele cinci criterii de aderare la zona Euro, iar singurul criteriu neîndeplinit era relativ ușor de corectat.

Fostul ministru susține că situația s-a degradat constant, iar în prezent România mai respectă doar unul dintre criterii, care, potrivit evaluării sale, va fi pierdut în viitorul apropiat. Analiza este structurată pe fiecare criteriu în parte, pentru a evidenția clar unde se află blocajele majore.

„Premierul Bolojan a declarat că obiectivul de țară ar trebui să fie să intrăm în zona Euro. Un obiectiv foarte bun. Dar cât de departe suntem?

În 2016 România îndeplinea 4 din cele 5 criterii de aderare în zona Euro (singurul pe care nu-l îndeplinea era ușor de îndeplinit).
Acum nu mai îndeplinește decât unul și în curând nu-l va mai îndeplini nici pe el”, scrie Năsui pe pagina sa.

Inflația și deficitul bugetar, principalele vulnerabilități descrise de Năsui

Primul criteriu analizat de Claudiu Năsui este cel legat de nivelul inflației, care trebuie să rămână sub un prag stabilit la nivel european. Potrivit acestuia, România nu doar că nu îndeplinește criteriul, ci se află într-o poziție extrem de nefavorabilă comparativ cu celelalte state membre.

„România e campioană europeană la inflație (adică creșterea prețurilor)”, a explicat Claudiu Năsui, precizând că ținta ar fi trebuit să fie sub 2,2%, în timp ce nivelul actual este de 8,6%, de aproape patru ori mai mare decât limita admisă.

În opinia sa, majorările de TVA și accize operate de guvernul Bolojan au contribuit suplimentar la creșterea inflației.

În continuare, fostul ministru atrage atenția că nici guvernul, nici Banca Națională a României nu par să urmărească, în mod real, îndeplinirea acestui criteriu.

„Creșterile de TVA și accize ale guvernului Bolojan au crescut și mai mult inflația.

Mai grav, nici guvernul, nici BNR nu încearcă să îndeplinească acest criteriu. Ținta de inflație a guvernului pentru anul viitor e 4% (aproape dublu de cât ar trebui). Și ținta BNR a inflației e 2.5% (tot peste cât ar trebui). Deci zero șanse să îndeplinim acest criteriu”, a scris Năsui.

Al doilea criteriu analizat este deficitul bugetar. Claudiu Năsui afirmă că România se află din nou într-o situație critică, deficitul depășind constant pragul de 3% impus de regulile europene.

„Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns, dar și aici România e campioană europeană.
Concret, ar trebui deficitul să fie sub 3%. Or România n-a mai avut deficit sub 3% de aproape un deceniu (de 8 ani).

Anul trecut a fost peste triplu de cât ar fi trebuit să fie. Iar ținta guvernului pentru anul 2026 este dublă de cât ar trebui să fie ca să îndeplinim criteriul. Deci iar zero șanse să-l îndeplinim”, a subliniat acesta, adăugând că nivelul înregistrat anul trecut a fost de peste trei ori mai mare decât limita permisă.

Cursul valutar, dobânzile și datoria publică, alte obstacole majore punctate de Claudiu Năsui

În analiza sa, Claudiu Năsui explică faptul că nici criteriul privind stabilitatea cursului de schimb nu este îndeplinit, deși, la prima vedere, ar putea părea că România se apropie de acest obiectiv. El precizează că respectarea criteriului presupune participarea timp de cel puțin doi ani în mecanismul ERM II, o etapă obligatorie înainte de adoptarea monedei euro.

„În teorie ar trebui să îndeplinim criteriul acesta, dar nu-l îndeplinim pentru că ar trebui ca România să stea minim doi ani în ceea ce se numește ERM 2. Un fel de antecameră înainte să intri în zona euro pentru a vedea dacă chiar menții stabilitatea cursului.

România nu e încă în ERM 2. Din momentul în care intră, vor mai trebui să treacă doi ani. Deci criteriul nu e îndeplinit”, a arătat Năsui, explicând că, chiar și în ipoteza intrării imediate, ar fi necesari încă doi ani pentru a putea discuta despre îndeplinirea criteriului.

Un alt punct critic este nivelul dobânzilor la care se împrumută statul român pe termen lung. Claudiu Năsui susține că România se află din nou pe primele locuri în Europa, cu dobânzi semnificativ peste pragul admis.

„Din nou România e campioană europeană, cu puțin deasupra Ungariei. Dobânzile statului pe termen lung ar trebui să fie sub 5.3%. În cazul nostru sunt la 6.9% (conform Eurostat). Deci nici criteriul acesta nu e îndeplinit”, a notat acesta, citând date Eurostat.

Singurul criteriu care mai este, deocamdată, respectat este cel legat de nivelul datoriei publice, care trebuie să fie sub 60% din PIB.

„Concret, ar trebui să fim sub 60% datorie din PIB. Vestea bună este că încă îndeplinim acest criteriu.
Vestea proastă este că îl îndeplinim la limită: 58.9%. Și după următorul buget pe deficit vom depăși cu siguranță 60%. Deci în curând nu-l vom mai îndeplini”, a scris Claudiu Năsui, avertizând însă că următoarele bugete, construite pe deficit, vor împinge datoria peste pragul maxim admis.

În finalul analizei sale, fostul ministru atrage atenția că lipsa excedentelor bugetare și creșterile de taxe fac imposibilă o redresare rapidă.

„Mai grav, după anul acesta, va trebui să avem fie o creștere spectaculoasă a PIB-ului (zero șanse din cauza creșterilor de taxe), fie câteva bugete pe excedent (adică ce a făcut Javier Milei și mai fac deseori și statele europene).

Cuvântul „excedent” pare că nu există în vocabularul clasei politice, România neavând excedent bugetar niciodată de la revoluție și până acum. Deci zero șanse”, a concluzionat Claudiu Năsui, subliniind că România riscă să se îndepărteze și mai mult de zona Euro în perioada următoare.