Când se rupe vortexul polar și cât de puternic va fi impactul? Prognozele indică un scenariu neobișnuit pentru noiembrie

Vortexul polar din emisfera nordică se îndreaptă spre o posibilă perturbare neobișnuit de timpurie, potrivit prognozelor meteorologice analizate de severe-weather.eu.

Vortexul polar ar putea suferi o perturbare record la începutul lunii noiembrie. Când s-ar putea răci vremea în Europa

Modelele indică o încetinire accentuată a vânturilor din stratosferă, cu posibilitatea inversării acestora și a separării vortexului în două nuclee. Dacă scenariul se confirmă, evenimentul ar putea reprezenta cea mai timpurie încălzire stratosferică bruscă de acest tip, cu cel puțin trei săptămâni mai devreme decât precedentele repere menționate în analiză.

Evoluția este urmărită cu atenție deoarece poate influența circulația atmosferică din săptămânile următoare. Printre regiunile pentru care prognozele indică posibile schimbări se numără Europa, unde unele scenarii conturează o tendință de răcire și temperaturi sub valorile obișnuite pentru perioada respectivă. Pentru România, însă, informațiile prezentate nu oferă o prognoză distinctă față de celelalte regiuni.

Ce se întâmplă cu vortexul polar

Vortexul polar este o circulație atmosferică extinsă, care se formează deasupra regiunilor polare și se dezvoltă pe verticală, din troposferă până în stratosferă. Acesta contribuie la organizarea circulației aerului rece în emisfera nordică, iar intensitatea și stabilitatea sa pot influența evoluția tiparelor meteorologice din Europa și America de Nord.

Atunci când vortexul este puternic și stabil, aerul foarte rece tinde să rămână concentrat în apropierea regiunilor arctice. Dacă circulația se slăbește sau se deformează, distribuția maselor de aer se poate modifica, favorizând în anumite situații deplasarea aerului rece spre latitudini mai joase. Acest mecanism nu înseamnă însă că toate regiunile Europei vor înregistra automat temperaturi scăzute.

Perturbările majore sunt asociate uneori cu încălzirea stratosferică bruscă, fenomen cunoscut în literatura de specialitate prin abrevierea SSW. În timpul unui astfel de eveniment, temperatura și presiunea din stratosferă pot crește semnificativ, iar vânturile care înconjoară regiunea polară se pot diminua până la inversarea direcției.

Momentul producerii unei asemenea perturbări este important pentru interpretarea efectelor meteorologice. La începutul sezonului rece, vortexul polar se află încă în proces de dezvoltare, astfel că reacțiile atmosferei pot fi diferite de cele observate în mijlocul iernii, când circulația stratosferică este, de regulă, mai bine consolidată.

Prognozele indică o slăbire accentuată și posibila divizare a vortexului

Analiza prezentată în articol urmărește evoluția vortexului la nivelul de 10 milibari, situat la aproximativ 30 de kilometri altitudine. Datele descriu în prezent o structură predominant circulară, cu un nucleu rece și o zonă centrală de joasă presiune. În același timp, deasupra Pacificului de Nord apar primele semnale ale dezvoltării unei regiuni de înaltă presiune în stratosferă.

Un indicator important este viteza vânturilor stratosferice din jurul regiunii polare. Vânturile de vest, atunci când sunt puternice, sunt asociate unui vortex stabil, în timp ce reducerea vitezei și trecerea la vânturi de est pot semnala o inversare a circulației.

Potrivit prognozelor menționate, modelele ECMWF și GFS indică o posibilă inversare a vânturilor sau o apropiere de acest prag. Modelul GEFS pentru intervale extinse sugerează, la rândul său, o slăbire considerabilă, dar include și posibilitatea unei refaceri rapide a circulației după perturbare.

Scenariile analizate plasează intensitatea vânturilor sub minimele istorice reprezentate în graficele sursei pentru această perioadă a anului. Dacă evoluția anticipată se confirmă, ar putea fi vorba despre o perturbare neobișnuit de timpurie a vortexului polar, asociată unei încălziri stratosferice semnificative.

Un alt element urmărit este temperatura din stratosferă. Prognoza ECMWF pentru aproximativ zece zile indică posibilitatea ca temperaturile din anumite zone să ajungă cu aproape 22 de grade Celsius peste valorile normale pentru nivelul atmosferic analizat. Totodată, structura vortexului ar urma să se separe în două nuclee distincte, deși învelișul exterior ar putea rămâne parțial conectat.

Ce legătură există între perturbarea stratosferică și vremea din Europa

Separarea vortexului este însoțită, potrivit hărților analizate, de o anomalie de înaltă presiune în stratosferă și de mai multe nuclee de joasă presiune distribuite deasupra Pacificului, Atlanticului și Europei. Aceste structuri indică o circulație atmosferică fragmentată, care poate influența evoluția tiparelor meteorologice la altitudini mai joase.

Pentru Europa, unul dintre semnalele evidențiate de autorul analizei este asocierea dintre nucleele perturbate ale vortexului și configurația circulației din troposferă. Prognoza de temperatură pentru un interval de aproximativ 12 zile indică o tendință de răcire, cu valori sub normal în anumite zone ale continentului.

Această asociere nu demonstrează însă că răcirea este provocată exclusiv de perturbarea vortexului polar. Evoluția vremii depinde de interacțiunea mai multor procese atmosferice, iar legătura dintre schimbările din stratosferă și cele de la nivelul solului nu se manifestă întotdeauna direct sau imediat.

Super El Niño ar putea influența evoluția vortexului în iarna 2026–2027

Pe lângă perturbarea anticipată pentru începutul lunii noiembrie, analiza ia în considerare și posibila evoluție a vortexului polar în a doua parte a iernii 2026–2027. Un factor important în acest scenariu este fenomenul El Niño, descris în material drept un episod de intensitate foarte mare, cu potențial de a modifica circulația atmosferică la scară largă.

Un El Niño puternic poate intensifica depresiunea Aleutinelor, sistemul de joasă presiune situat deasupra Pacificului de Nord. Această configurație poate favoriza propagarea undelor atmosferice spre stratosferă, unde energia transferată contribuie la slăbirea vortexului polar pe măsură ce sezonul rece avansează.

Pentru a evalua posibila evoluție a iernii următoare, analiza compară situația anticipată cu patru sezoane în care condițiile atmosferice și oceanice au prezentat asemănări: 1957–1958, 1982–1983, 1997–1998 și 2015–2016. Datele acestor perioade indică o tendință de menținere a unui vortex polar mai puternic în toamnă și la începutul iernii, urmată de un semnal de încălzire stratosferică în februarie.

Această evoluție sugerează că influența unui El Niño puternic asupra vortexului polar se poate manifesta mai accentuat în a doua jumătate a sezonului rece. Totuși, comparația cu iernile precedente reprezintă un instrument de analiză și nu garantează repetarea acelorași condiții meteorologice în Europa.

Ce arată estimările pentru mijlocul și sfârșitul iernii

Prognoza sezonieră ECMWF pentru iarna 2026–2027 indică, potrivit materialului analizat, o evoluție asemănătoare cu cea evidențiată de sezoanele folosite pentru comparație. Semnalul nu indică o slăbire timpurie constantă a vortexului, ci sugerează o tendință de încălzire stratosferică mai târziu în sezon, posibil cu aproximativ o lună mai devreme decât în analiza perioadelor precedente.

Un semnal similar apare în estimările privind intensitatea vânturilor din stratosferă. Acestea indică o posibilă decelerare în mijlocul și spre finalul iernii, cu valori sub media de referință a modelului, ceea ce ar corespunde unui vortex polar mai slab.

Pentru Europa, o asemenea evoluție ar putea modifica distribuția maselor de aer și configurația circulației atmosferice în a doua parte a sezonului rece. Efectele concrete ar depinde însă de poziția sistemelor de presiune, de direcția deplasării maselor de aer și de modul în care perturbările stratosferice se transmit spre troposferă.

Estimările sezoniere descriu tendințe pe intervale lungi și nu pot stabili cu precizie succesiunea episoadelor de frig, perioadele cu temperaturi peste normal sau eventualele ninsori dintr-o anumită țară. Prin urmare, scenariile pentru iarna 2026–2027 trebuie diferențiate de prognozele meteorologice regionale, care pot oferi informații mai precise pe măsură ce se apropie datele vizate.