Frig extrem și presiune pe rețelele electrice. Ce s-a descoperit despre vortexul polar care ne-ar putea lovi

Ruperea vortexului polar poate pune o presiune considerabilă asupra sistemelor energetice din Europa, mai ales atunci când fenomenul este urmat de o scădere accentuată a temperaturilor.

Un episod de frig extrem ar putea pune presiune pe Europa. Riscul care îi îngrijorează pe meteorologi

Un studiu recent arată că probabilitatea unor episoade de consum extrem de electricitate poate crește de până la trei ori în săptămânile care urmează perturbării, pe fondul cererii mai mari pentru încălzirea locuințelor.

Cercetarea, publicată în revista științifică Meteorological Applications, analizează legătura dintre perturbările vortexului polar și creșterea cererii de energie în sezonul rece. Rezultatele indică faptul că efectele asupra consumului pot deveni mai evidente la două-trei săptămâni după producerea fenomenului atmosferic.

Pentru a evalua acest risc, cercetătorii au analizat 30 de episoade de încălzire bruscă a stratosferei, înregistrate începând din 1979. Datele arată că probabilitatea unei cereri extreme de electricitate crește de 1,5 până la trei ori în săptămânile care urmează unei asemenea perturbări.

Prin consum extrem, studiul definește o cerere de electricitate cu cel puțin 20% peste media obișnuită a sezonului. Intensitatea efectelor diferă însă în funcție de condițiile meteorologice și de particularitățile sistemelor energetice din fiecare țară.

Iarna din 2018 și episodul de frig cunoscut drept „Bestia din Est”

Unul dintre episoadele analizate de specialiști este cel din februarie 2018, când vortexul polar s-a divizat, iar mai multe regiuni din Marea Britanie și nordul Europei au fost afectate de temperaturi foarte scăzute și ninsori abundente. Valul de frig a devenit cunoscut sub numele de „Bestia din Est” și a determinat o creștere importantă a necesarului de energie pentru încălzire.

„Aceste fenomene nu influențează întotdeauna temperaturile de la sol”, a precizat Regan Mudhar, coordonatoarea studiului de la Universitatea din Lausanne. Observația evidențiază faptul că o perturbare a vortexului polar nu conduce automat la apariția unui val de frig în Europa.

Pentru a înțelege mai bine relația dintre fenomenele atmosferice și consumul energetic, cercetătorii au utilizat modele climatice pentru a reconstitui iarna din 2018. Ei au comparat scenarii în care a existat perturbarea stratosferică cu situații ipotetice în care aceasta nu s-a produs.

Rezultatele au indicat că ruperea vortexului polar a contribuit semnificativ la creșterea riscului de consum extrem de electricitate în perioada analizată. Totuși, efectele nu au fost uniforme pe întregul continent, diferențele dintre țări fiind influențate de modul în care sunt încălzite locuințele și de capacitatea sistemelor energetice de a face față temperaturilor scăzute.

De ce unele țări europene sunt mai vulnerabile la creșterea consumului

În statele nordice, creșterile consumului de electricitate asociate episoadelor de frig au fost relativ moderate, potrivit studiului. Unul dintre factorii care pot explica această situație este faptul că locuințele sunt, în general, bine izolate, iar infrastructura energetică este concepută pentru a funcționa în condiții de temperaturi foarte scăzute.

Franța se confruntă cu o situație diferită, deoarece numeroase gospodării folosesc sisteme de încălzire electrică. Atunci când temperaturile scad puternic, necesarul de energie poate crește rapid, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra rețelelor și asupra capacității de producție disponibile.

Specialiștii atrag atenția că această vulnerabilitate ar putea deveni mai importantă pe măsură ce statele europene înlocuiesc centralele pe gaz cu pompe de căldură și alte soluții bazate pe electricitate. Pe măsură ce încălzirea locuințelor depinde tot mai mult de energia electrică, perioadele de frig sever pot genera creșteri considerabile ale cererii.

Riscurile pot fi mai mari atunci când temperaturile scăzute sunt însoțite de vânt slab. În asemenea condiții, producția de energie eoliană poate scădea tocmai în momentul în care consumul crește, complicând echilibrarea sistemului energetic.

Cum pot fi anticipate efectele perturbării vortexului polar

Un element important evidențiat de cercetare este posibilitatea identificării din timp a perturbărilor vortexului polar. Între încălzirea bruscă a stratosferei și eventualele efecte asupra vremii de la suprafața Pământului pot trece, de regulă, între două și patru săptămâni.

Acest interval le-ar putea oferi operatorilor energetici timp pentru a evalua riscurile, a pregăti rezervele disponibile și a anticipa perioadele în care cererea de electricitate ar putea crește semnificativ. Totuși, evoluția vremii de la sol nu poate fi dedusă cu certitudine doar din apariția unei perturbări stratosferice.

Cercetătorii subliniază că încălzirea globală nu exclude producerea unor episoade de frig extrem. Chiar dacă temperaturile medii continuă să crească, perturbările vortexului polar pot apărea în continuare, iar efectele lor asupra vremii europene pot varia de la un episod la altul.

O analiză a ultimelor 47 de ierni arată că evoluția stratului de zăpadă din Siberia a anticipat corect comportamentul oscilației arctice în 25 de cazuri. Acest rezultat indică limitele utilizării unui singur indicator pentru estimarea condițiilor meteorologice din sezonul rece.

Pentru iarna 2026–2027, vortexul polar și fenomenul El Niño sunt, de asemenea, factori urmăriți pentru informațiile pe care le pot oferi despre evoluția vremii. Relația dintre acești indicatori atmosferici și climatici, precum și condițiile care se vor manifesta efectiv în Europa, rămân elemente importante pentru evaluarea riscurilor asociate temperaturilor scăzute și cererii de energie.