Rețelele care l-au susținut pe Călin Georgescu folosesc conflictul din Iran pentru a amplifica frica și divizarea
Rețelele care l-au susținut pe Călin Georgescu sunt implicate în propagarea unor mesaje alarmiste legate de războiul din Iran, potrivit unei analize realizate de Qriton Technologies pentru Context.ro. Cercetarea, semnată de Andra Martinescu și Marius Dima, a evaluat peste 70.000 de postări publicate pe rețele sociale și site-uri în intervalul analizat.
Datele arată că tema conflictului este utilizată oportunist pentru a genera reacții emoționale puternice în rândul publicului. Mai mult de jumătate dintre postări provin din rețele de amplificare care promovează mesaje antioccidentale și pro-autoritare, asociate propagandei ruse.
În acest ecosistem digital apar și subrețele internaționale precum Rybar, InfoDefense sau Node of Time, care distribuie conținut în mai multe limbi. Autorii raportului subliniază că aceste structuri au fost implicate anterior în promovarea mesajelor lui Călin Georgescu în spațiul online românesc.
Analiza indică faptul că aceleași mecanisme de distribuție sunt reutilizate pentru a adapta teme geopolitice globale la contextul intern, cu scopul de a accentua tensiunile politice și sociale.
Cum sunt propagate mesajele în România prin conturi afiliate și influenceri locali
Un exemplu concret evidențiat în raport arată modul în care conținutul este distribuit rapid și coordonat. Este vorba despre un videoclip publicat pe TikTok, în care autorul afirmă că „susține Iranul” și compară situația din România cu cea din această țară.
Clipul a fost redistribuit pe cel puțin 14 conturi și a acumulat peste 155.000 de vizualizări într-un timp scurt. Potrivit analizei, materialul a fost inițial publicat de Daniil Constantinos Nicoara și preluat imediat de conturi asociate cu Călin Georgescu, inclusiv „Mesager CG președintele meu” și „CălinAncaSimion”.
Distribuirea nu s-a limitat la aceste conturi, ci a fost extinsă și către pagini cu tematică religioasă sau suveranistă, ceea ce indică o strategie de targetare diversificată a publicului.
„Datele arată o infrastructură care injectează același conținut în platformă prin valuri repetate și suprapuse de amplificare”, notează cercetătorii.
Raportul semnalează și o sincronizare între surse de propagandă externe și actori locali. Un exemplu este Adrian Onciu, influencer online premiat în 2021 de agenția rusă Sputnik, care a publicat un articol în care susține că Iranul este prezentat pe nedrept drept sponsor al terorismului.
Materialul a fost ulterior distribuit pe mai multe pagini de Facebook ale unor publicații românești. Un alt articol al aceluiași autor a fost preluat aproape simultan de site-uri precum Pravda în versiune română și ActiveNews, indicat în raport ca amplificator frecvent al narațiunilor pro-ruse.
Rețele suspecte și operațiuni coordonate de manipulare pe platformele sociale
Analiza identifică și existența unor conturi cu comportament considerat neautentic, implicate în distribuirea coordonată a mesajelor. Acestea sunt asociate cu postări ale jurnalistului Dan Tomozei, colaborator al Radio China International.
Două conturi de Facebook, Viorel Pinghireac și Mihai Viorel, devin active imediat după declanșarea operațiunilor militare și încep să distribuie mesaje similare pe paginile unor instituții media importante. Ulterior, aceste postări sunt redistribuite pe alte platforme, inclusiv Telegram și X.
Un alt caz relevant este cel al influencerului BobbyD, menționat frecvent în raport. Într-o situație documentată, 61 de conturi de TikTok au publicat simultan același videoclip, folosind aceleași hashtaguri, precum #bobbyd și #romaniavanduta.
După publicarea inițială, conținutul a fost redistribuit de sute de conturi, ceea ce sugerează o operațiune coordonată. Cercetătorii consideră că acest tipar indică utilizarea unor mecanisme automate, posibil boți, pentru manipularea algoritmilor platformei și creșterea artificială a vizibilității.
Strategiile de comunicare ale Rusiei, Chinei și Iranului converg în mediul online
Raportul Qriton Technologies analizează și modul în care actorii statali își coordonează mesajele în mediul online. Rusia a generat cel mai mare volum de conținut, cu peste 13.000 de postări, axate pe teme precum criza petrolului, amenințări nucleare și scenarii de evacuare.
China a produs aproximativ 9.000 de postări, promovând un discurs oficial centrat pe neutralitate, negocieri și responsabilitatea Occidentului. Iranul, la rândul său, a fost prezent prin peste 12.000 de postări, concentrate pe sancțiuni, suferința civililor și legitimarea poziției regimului.
Deși abordările diferă ca ton și stil, cercetătorii subliniază că mesajele converg rapid către aceleași narațiuni geopolitice. Acestea sunt ulterior adaptate și redistribuite în România de influenceri și platforme din zona suveranistă sau populistă.
„Din siajul așa-numit suveranist se întrețin narațiuni anti-europene, anti-NATO și, mai nou, împotriva SUA”, arată analiza.
Cercetătorii notează că inclusiv mișcarea MAGA și Donald Trump, anterior apropiați ideologic de aceste grupuri, au început să fie criticați în unele dintre aceste mesaje.
