Bulgaria devine hub regional pentru stocarea energiei. România rămâne în urmă la stocarea energiei

Bulgaria devine hub regional pentru stocarea energiei. Expansiunea accelerată a stocării de energie în Bulgaria

În prezent, infrastructura de flexibilitate energetică a Bulgariei este în plină expansiune, cu o combinație de baterii litiu-ion și centrale hidro cu pompaj. Estimările din piață indică o capacitate totală combinată de ordinul gigawaților, ceea ce plasează țara printre liderii emergenți din Europa Centrală și de Est în segmentul stocării.

Structura acestei dezvoltări include:

• creștere rapidă a proiectelor BESS la scară utilitară (utility-scale);
• modernizarea și utilizarea centralelor hidro cu pompaj existente;
• integrarea acestor active în piețele de echilibrare și arbitraj energetic.

Această evoluție este susținută de politici publice favorabile și de finanțări europene, inclusiv mecanisme din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată Dan Pîrşan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE).

Indicator	Bulgaria	România	Observații
Capacitate totală de stocare (baterii + hidro cu pompaj)	3.318 MW / peste 8.600 MWh	~600 MW (doar baterii active)	Bulgaria include și hidro cu pompaj, România în principal baterii
Capacitate baterii Li-ion	~2.500 MW (6.470 MWh)	~600 MW	Diferență majoră de scală în BESS
Creștere baterii (2024 → prezent)	de la ~88 MW la ~2.500 MW	creștere graduală, sub 1 GW total	Bulgaria are un salt accelerat în 1–2 ani
Hidro cu pompaj (PSH)	~800 MW (Chaira, Belmeken, Orfey)	0 MW	România nu are capacități PSH funcționale comparabile
Capacitate de autonomie teoretică (stocare completă)	~2,5 ore alimentare națională (estimare)	mult sub acest nivel	Bulgaria are capacitate de back-up mai ridicată
Structură sistem	mix baterii + hidro-pompaj	predominant baterii + producție clasică	diferență de diversificare a flexibilității
Strategie de dezvoltare	investiții rapide + integrare în piața spot	dezvoltare mai lentă / fragmentată	diferență de viteză de implementare

Un element central al transformării îl reprezintă utilizarea stocării pentru arbitrajul diferențelor de preț pe piața de energie electrică.

Modelul operațional este relativ standardizat în piețele mature:

• orele de prânz: producția fotovoltaică ridicată determină scăderea prețurilor, uneori până la valori foarte reduse sau chiar negative;
• orele de seară: cererea crește, iar lipsa producției solare conduce la creșterea prețurilor;
• stocarea: energia este cumpărată ieftin, stocată și revândută la vârf de consum.

Acest mecanism transformă BESS într-un instrument financiar de optimizare a veniturilor, nu doar într-o infrastructură tehnică de stabilizare a rețelei.

Etapă	Interval orar	Actor principal	Ce se întâmplă	Mecanism economic	Efect în sistem
1. Supraproducție solară	Prânz (midday)	Grecia	Producție fotovoltaică în exces	Prețuri foarte scăzute (≈ 0,01 EUR/MWh sau negative)	Energie ieftină disponibilă în regiune
2. Achiziție și stocare	Prânz	Bulgaria	Cumpără masiv energie ieftină	Arbitraj energetic + încărcare BESS (~2.500 MW baterii)	Stocare energie la cost minim
3. Descărcare în vârf de consum	Seara (peak)	Bulgaria	Vinde energie în perioade de cerere ridicată	Vânzare la preț ridicat (peak pricing)	Maximizare profit din diferența de preț
4. Consumator final regional	Seara (peak)	Romania	Importă energie în vârf de consum	Dependență de import + interconectare regională	~2000 MW importați la vârf (26 mai, ora 21:00)
5. Dezechilibru perceput de piață	Seara	România	Consum ridicat, producție internă insuficientă	Acoperire prin importuri din rețele vecine	Presiune pe preț și securitate energetică

Creșterea producției fotovoltaice și efectul asupra rețelei

Expansiunea energiei solare în regiune a accelerat necesitatea stocării. Bulgaria a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților fotovoltaice industriale în ultimii ani, cu proiecte de mari dimensiuni dezvoltate în special de investitori privați.

În paralel, și Romania a înregistrat o creștere importantă a segmentului solar, atât prin parcuri centralizate, cât și prin extinderea rapidă a prosumatorilor. Totuși, diferența majoră rămâne viteza de integrare a stocării în sistem.

Piața de energie din Balcani funcționează ca un sistem interconectat, iar dezechilibrele de producție sunt frecvent compensate prin importuri și exporturi între state.

În anumite intervale de vârf, România devine importator net de energie din regiune, inclusiv din Bulgaria, în funcție de:

• nivelul producției regenerabile;
• capacitatea de echilibrare internă;
• disponibilitatea de stocare și flexibilitate.

Aceste fluxuri evidențiază interdependența energetică tot mai puternică dintre statele UE din sud-estul Europei.

Indicator	Bulgaria	România	Diferență / observații
Capacitate fotovoltaică industrială (utility-scale)	~6.000 MW	~3.400 MW	Bulgaria are aproape dublu capacitate industrială solară
Structura boom-ului solar	~90% megaparcuri comerciale	mix mai fragmentat	Bulgaria: proiecte mari, centralizate
Tip de proiecte dominante	parcuri solare mari + infrastructură reconvertită	parcuri medii + prosumatori	România mai descentralizată
Exemple de proiecte majore	ex. St. George – 225 MW (Silistra)	proiecte mai mici dispersate	Bulgaria valorifică infrastructura existentă
Integrare infrastructură existentă	reconversie active (ex. foste baze/aeroporturi)	utilizare limitată a infrastructurii vechi	Bulgaria optimizează active strategice
Politici de integrare în rețea	cerințe de stocare în proiecte noi	integrare stocare încă limitată	diferență de reglementare
Capacitate prosumatori	mai mică decât industrialul	~4.000 MW prosumatori	România are mai mult în distribuție decât în industrie
Model de dezvoltare	industrie solară concentrată	dezvoltare mixtă, cu accent pe prosumatori	două modele diferite de tranziție energetică
Capacitate totală fotovoltaică comparată	avantaj Bulgaria în industrial	avantaj România în prosumatori	structuri diferite, nu direct comparabile
Strategie de piață	orientare către proiecte mari + stocare	creștere organică + fragmentare	Bulgaria mai orientată spre scalare rapidă

Rolul reglementării și al infrastructurii de rețea

Diferențele de dezvoltare între piețele regionale sunt influențate semnificativ de cadrul de reglementare și de capacitatea operatorilor de sistem de a integra rapid noi tehnologii.

În Bulgaria, dezvoltarea stocării a fost accelerată de:

• proceduri mai rapide de racordare;
• integrarea bateriilor în piețele de echilibrare;
• acces la finanțare europeană și investiții private.

În România, ritmul de implementare este mai gradual, în contextul unui sistem de reglementare mai conservator și al unor provocări legate de infrastructura de transport și distribuție.

Impact strategic asupra pieței energetice din Balcani

Creșterea capacității de stocare în Bulgaria generează efecte structurale la nivel regional:

• creșterea flexibilității sistemului energetic sud-est european;
• reducerea volatilității pe piața spot în anumite intervale orare;
• consolidarea rolului Bulgariei ca actor de echilibrare regională;
• intensificarea competiției pentru investiții în BESS în întreaga regiune.

Pe termen mediu, aceste evoluții pot conduce la o reorganizare a fluxurilor comerciale de energie în Europa de Sud-Est.