Din cuprinsul articolului

Noua arhitectură financiară europeană. Se duc negocieri intense pentru bugetul UE, care ar putea avea 2 trilioane de euro, explică Siegfried Mureșan

Bugetul UE ar putea fi unul record, iar Siegfried Mureșan are detalii de ultimă oră. Uniunea Europeană se află în plin proces de reconfigurare a strategiei sale financiare pentru următorii șapte ani, o perioadă marcată de provocări geopolitice și economice fără precedent.

Într-un context global dominat de instabilitate, statele membre sunt nevoite să găsească un echilibru între politicile tradiționale de dezvoltare și noile imperative de securitate. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, a oferit detalii esențiale despre direcția în care se îndreaptă resursele comunitare și despre modul în care România va fi influențată de aceste decizii.

Protejarea fermierilor și a specificului regional, printre prioritățile strategice

Discuțiile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene sunt recunoscute ca fiind printre cele mai complexe procese de negociere la nivelul celor 27 de state membre. Potrivit lui Siegfried Mureșan, proiectul inițial prezentat de Comisia Europeană anul trecut a inclus elemente pozitive, în special în ceea ce privește alocarea unor resurse suplimentare pentru securitate și apărare.

Această schimbare de optică este considerată vitală pentru România, având în vedere proximitatea conflictului din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, a explicat el pentru Digi24.

Totuși, europarlamentarul a subliniat că propunerea inițială a Executivului european conținea și puncte problematice, cum ar fi intenția de a slăbi și de a contopi Politica Agricolă Comună (PAC) cu Politica de Coeziune. Siegfried Mureșan a explicat că, în calitate de negociator-șef, a reușit să mobilizeze o majoritate pro-europeană în Parlamentul European pentru a solicita corectarea acestei abordări. Ca urmare a acestor presiuni, Comisia și-a revizuit propunerea, asigurând menținerea celor două politici ca entități separate, cu bugete proprii și baze legale distincte.

Un succes major în procesul de negociere, menționat de vicepreședintele PPE, este menținerea structurii cu doi piloni a Politicii Agricole Comune: subvențiile directe pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării rurale. Mureșan a avertizat că eliminarea celui de-al doilea pilon ar fi fost o greșeală, subliniind importanța celor 48 de miliarde de euro propuse pentru dezvoltarea rurală.

În plus, oficialul european a evidențiat necesitatea de a respecta specificul regional, oferind exemplul României, unde nevoile din nord-vest diferă semnificativ de cele din sud-est. Acesta a precizat că viitorul buget va continua să acorde un rol obligatoriu regiunilor de dezvoltare, permițând o absorbție a fondurilor mai bine adaptată realităților locale.

Parlamentul European urmează să adopte poziția oficială la finalul lunii aprilie, pregătind terenul pentru negocierile decisive cu Consiliul Uniunii Europene din a doua jumătate a anului.

„A decide bugetul Uniunii Europene pentru 27 de state membre pentru șapte ani de zile e unul din procesele cele mai complicate la nivel european. Comisia Europeană a prezentat anul trecut, în luna iulie, un prim proiect de buget în care a inclus câteva lucruri bune și câteva lucruri care trebuie corectate. Lucrurile bune propuse de Comisia Europeană sunt mai multe fonduri europene pentru securitate și apărare. Un lucru important pentru România, în condițiile războiului din Ucraina în apropierea noastră și în condițiile situației din Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a propus însă slăbirea și contopirea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune, lucru pe care îl consider o greșeală.

Și vestea bună este că, ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, am reușit în partea a doua a anului trecut să mobilizez o majoritate formată din toate partidele proeuropene în Parlamentul European, să solicităm Comisiei Europene corectarea propunerii inițiale și, ca urmare a presiunii Parlamentului European, Comisia Europeană, în luna noiembrie a anului trecut, și-a corectat propunerea inițială și vom avea acum o Politică Agricolă Comună și o politică de coeziune separate, Politica Agricolă Comună și în viitorul buget cu doi piloni primul pilon subvenția directă pentru fermieri, al doilea pilon bani pentru dezvoltare rurală.

Repet, Comisia Europeană inițial propusese comasarea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune și eliminarea completă a celui de-al doilea pilon. Deci, vom avea două politici separate, cu bugete separate, predictibile, cu o bază legală distinctă Politica Agricolă Comună, cu doi piloni, rol obligatoriu pentru regiunile de dezvoltare.

Căci și vedem și în România, avem în actualul buget, pentru prima dată, programe operaționale pentru fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Nevoile în nord-vestul României sunt diferite de nevoile din sud-estul României. Ca atare, trebuie să ținem cont de specificul regional. Deci, pe scurt, Comisia Europeană a făcut o propunere pe care am reușit deja, în anumite puncte, să o îmbunătățim. Ca urmare a solicitării Parlamentului European, Comisia Europeană a propus alocarea a 48 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală.

La finalul lunii aprilie vom adopta poziția oficială a Parlamentului European pentru negocierile care vor urma în partea a doua a acestui an cu Comisia și cu Consiliul în care sunt grupate cele 27 de state membre”, a spus Siegfried Mureșan în interviul acordat postului tv.

O viziune ambițioasă care include Investiții masive, dar și gestionarea datoriilor. Taxarea giganților digitali ar fi o soluție de finanțare

Miza financiară a acestor negocieri este colosală. Comisia Europeană a propus un plafon bugetar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar de șapte ani. Din această sumă, 1.800 de miliarde de euro ar urma să fie direcționate către proiecte concrete — de la infrastructură rutieră și agricultură, până la cercetare și apărare — în timp ce 200 de miliarde de euro ar fi destinate rambursării datoriilor contractate de Uniune pentru Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) în timpul pandemiei.

Siegfried Mureșan a argumentat că Parlamentul European susține o abordare diferită și mai ambițioasă. El a explicat că instituția pe care o reprezintă consideră că Uniunea nu poate răspunde noilor provocări cu un buget similar celui din trecut. Astfel, Parlamentul propune ca întreaga sumă de 2.000 de miliarde de euro să fie utilizată exclusiv pentru proiecte, în timp ce plata datoriilor să se realizeze prin mecanisme financiare noi, în afara bugetului de bază.

Pentru a evita reducerea fondurilor destinate politicilor tradiționale, Parlamentul European propune crearea unor surse proprii de venit. Una dintre principalele măsuri incluse în raportul coordonat de Mureșan vizează taxarea giganților tehnologici mondiali. Europarlamentarul a afirmat că marile companii digitale care obțin profituri semnificative pe piața unică europeană trebuie să contribuie prin taxe și impozite la bugetul comunitar.

Aceste noi venituri ar urma să fie utilizate direct pentru rambursarea împrumuturilor PNRR, protejând astfel alocările pentru fermieri și pentru coeziune. Mureșan a insistat pe ideea unui buget predictibil și ușor mai mare decât cel propus de Comisie, argumentând că multiplicarea pericolelor la granițele Europei obligă Uniunea să fie mai activă și mai bine dotată financiar.

„Comisia Europeană propune un buget pentru șapte ani de zile de 2.000 de miliarde de euro, două trilioane, prin care Comisia Europeană propune 1800 de miliarde pentru proiecte europene, pentru fermieri, pentru autostrăzi, pentru apărare și așa mai departe. Și două sute de miliarde pentru rambursarea datoriilor făcute pentru PNRR, căci la începutul pandemiei generate de coronavirus, Uniunea Europeană s-a împrumutat.

A împrumutat aproape 700 de miliarde de euro pentru toate statele membre, pentru a ne pune bani la dispoziție pentru aceste planuri naționale de redresare și reziliență. Banii vin, dar la un moment dat împrumuturile făcute trebuie și restituite. Și știu că pentru oamenii politici e mai ușor să facă datorii decât să le ramburseze, dar ele trebuie întotdeauna și rambursate.

Deci, Comisia Europeană propune 2.000 de miliarde, din care 200 pentru rambursarea datoriilor, 1800 pentru proiecte. Noi, Parlamentul European, propunem următorul lucru: spunem că Uniunea Europeană nu poate face mai multe lucruri în viitorul apropiat, cu un buget asemănător bugetului din trecut.

Noi credem că este nevoie de o creștere a bugetului Uniunii Europene. Aceasta sigur trebuie să fie moderată, realistă și extrem de bine justificată. De aceea, noi, Parlamentul European, propunem următorul lucru propunem ca toate cele 2.000 de miliarde de euro să fie alocate pe proiecte și propunem ca rambursare a datoriilor 200 de miliarde să se facă în afara bugetului Uniunii Europene, prin crearea de surse proprii de venit de către Uniunea Europeană.

Și în raportul pe care îl coordonez, vom introduce, în numele Parlamentului European, propunerea ca giganții tehnologici mondiali, care câștigă foarte mulți bani în Uniunea Europeană, să fie taxați, să plătească și ei niște taxe și impozite, că așa e frumos și aceste taxe și impozite să constituie surse proprii de venit ale Uniunii Europene, din care, în parte, să rambursăm datoriile făcute pentru PNRRbancnote euro, harta Europei.

Deci, noi, Parlamentul, nu vrem ca rambursarea datoriilor făcute pe pnrr să se facă pe seama reducerii politicilor europene tradiționale. Vrem să avem un buget clar, predictibil, un pic mai mare decât propunerea Comisiei Europene. Fiindcă, repet, pericolele sunt mai multe, trebuie să facem mai mult și rambursarea datoriilor să se facă din surse proprii de venit și propunem introducerea unei taxe digitale”, a adăugat Siegfried Mureșan.

Solidaritatea europeană în cifre pentru România: pentru fiecare euro, primim 3 înapoi

În contextul dezbaterii despre proveniența banilor europeni, Siegfried Mureșan a oferit o perspectivă clară asupra beneficiilor pe care România le-a obținut de la aderarea sa în 2007. Acesta a arătat că țara noastră este un beneficiar net semnificativ al solidarității europene.

Concret, în timp ce România a contribuit la bugetul UE cu aproximativ 36 de miliarde de euro, suma atrasă în economie se ridică la 110 miliarde de euro.

Matematica acestei relații este simplă, conform europarlamentarului: pentru fiecare euro plătit, România a primit înapoi trei euro. Această diferență de peste 70 de miliarde de euro provine de la statele cu economii puternice, precum Germania, Austria, Olanda sau Finlanda, care sunt contributori neți.

Siegfried Mureșan a punctat faptul că acești parteneri europeni primesc înapoi doar o fracțiune din ceea ce plătesc, subliniind că fundamentul Uniunii Europene rămâne solidaritatea financiară între statele membre.

„De unde vin acești bani? Păi, iată, noi, România, de când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi, am contribuit cu treizeci și șase de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am absorbit în aceeași în această perioadă, din 2007 până astăzi, 110 miliarde de euro. Am absorbit cu peste 70 de miliarde de euro mai mult decât am contribuit. Pentru fiecare euro plătit am primit trei euro înapoi.

Acești bani vin de undeva, de unde vin? De la statele cu economii puternice din Uniunea Europeană care contribuie mai mult în bugetul Uniunii Europene. Noi, România, pentru fiecare euro pe care îl plătim Uniunii Europene, primim 3 euro înapoi. Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Suedia.

Pentru fiecare euro pe care îl plătesc, Uniunii Europene primesc înapoi între douăzeci și treizeci de cenți. Plătesc 1 euro și primesc un sfert înapoi. Deci de acolo vin banii de la contributor ul, de la plătitorul de taxe din alte state membre ale Uniunii Europene. Deci este solidaritate europeană. Și trebuie să ținem minte acest lucru”, a încheiat Siegfried Mureșan.