Patronatele au avizat favorabil proiectul, însă au transmis avertismente serioase privind datoriile statului către furnizorii de energie. În schimb, sindicatele și reprezentanții societății civile au votat nefavorabil, susținând că bugetul pe 2026 mută costul ajustării fiscale spre cetățeni și mizează pe venituri și investiții greu de realizat în practică.
CES, împărțit pe bugetul de stat 2026
Bugetul de stat pe 2026 a produs o ruptură clară în Consiliul Economic și Social. Mediul de afaceri a votat pentru avizare, dar cu rezerve importante, în special în zona energiei. Sindicatele și societatea civilă au respins proiectul și spun că acesta este construit pe o logică riscantă: cheltuieli rigide, venituri incerte și sacrificii cerute populației într-un moment în care economia rămâne fragilă.
Mesajul criticilor este simplu: statul promite stabilitate, dar livrează înghețarea veniturilor, taxe indirecte mai mari și investiții bazate pe ipoteze prea optimiste.
Restanțele din energie, una dintre cele mai mari vulnerabilități din bugetul pe 2026
Unul dintre cele mai apăsate semnale de alarmă vine din zona energiei. Potrivit observațiilor formulate în CES, schema de plafonare a prețurilor la energie este subfinanțată, iar întârzierile la decontarea sumelor către furnizori s-au acumulat deja la un nivel periculos.
Când facturile la energie au fost plafonate, furnizorii au suportat diferența de preț, iar statul s-a angajat să le ramburseze banii într-un termen de 45 de zile. În realitate, potrivit criticilor din CES, aceste plăți au ajuns să întârzie chiar și aproape doi ani. Pentru 2026, Guvernul a prevăzut 3,75 miliarde de lei pentru aceste deconturi, însă necesarul real este estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, potrivit datelor invocate în analiza CES.
Această diferență nu este doar o problemă contabilă. Dacă statul nu își onorează obligațiile, furnizorii pot intra în blocaje financiare, piața se poate dezechilibra, iar riscul se mută în final tot către consumatori și către siguranța aprovizionării.
Bugetul de stat 2026, construit pe estimări prea optimiste
Sindicatele și societatea civilă susțin că proiectul bugetului de stat pe 2026 pleacă de la ipoteze prea optimiste privind economia. Guvernul a construit bugetul pe o creștere economică de 1% și pe un PIB estimat la 2.045 miliarde lei, însă criticii spun că aceste cifre sunt greu de susținut în contextul actual.
Argumentul lor este legat și de experiența anului anterior. Bugetul pe 2025 a fost construit pe o promisiune de creștere economică de 2,5%, însă rezultatul ar fi fost mult mai modest. În acest context, CES avertizează că supraestimarea PIB-ului poate cosmetiza artificial și alte cifre-cheie, precum deficitul bugetar sau veniturile așteptate la buget.
Pe scurt, dacă PIB-ul este estimat prea sus, deficitul pare mai mic ca pondere, iar statul poate lăsa impresia că situația este mai bună decât în realitate. Tocmai de aceea, criticii vorbesc despre un buget care încearcă să câștige timp, nu să rezolve dezechilibrele.
Salarii înghețate, pensii blocate și scumpiri în lanț
Una dintre cele mai dure concluzii formulate în CES este că 2026 riscă să fie încă un an în care populația pierde din puterea de cumpărare. Potrivit analizei, filosofia acestui buget este de a reduce deficitul prin presiune directă asupra veniturilor populației.
Asta înseamnă, în practică, salarii înghețate în sectorul public, pensii menținute la același nivel, salariu minim fără o corecție suficientă și alocații care nu țin pasul cu scumpirile. În același timp, inflația rămâne ridicată, iar accizele cresc la carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr.
La toate acestea se adaugă și majorarea TVA. Cota standard urcă la 21%, iar multe cote reduse sunt uniformizate la 11%, inclusiv pentru produse și servicii esențiale. Efectul este direct: coșul zilnic devine mai scump, iar veniturile, chiar dacă rămân neschimbate pe hârtie, valorează mai puțin în viața de zi cu zi.
CES critică povara mutată pe cetățeni, în timp ce unele facilități fiscale cresc
În punctele de vedere nefavorabile formulate în CES apare și o critică legată de distribuția poverii fiscale. Sindicatele și societatea civilă susțin că, în timp ce populației i se cer sacrificii prin venituri înghețate și taxe indirecte mai mari, anumite facilități fiscale pentru mediul de afaceri cresc.
Tot în această logică este criticată și ideea unor deduceri fiscale pentru investiții la bursă, în condițiile în care, spun autorii punctului de vedere, astfel de măsuri nu răspund presiunilor resimțite de gospodăriile afectate de credite scumpe, facturi mai mari și pierdere de venit real.
Mesajul transmis în CES este că ajustarea fiscală nu este împărțită echilibrat și că nota de plată ajunge, în primul rând, la salariați și pensionari.
Datoria publică trece de pragul critic, iar dobânzile devin tot mai apăsătoare
Un alt capitol sensibil din proiectul bugetului de stat pe 2026 este datoria publică. Potrivit criticilor din CES, România a trecut deja peste pragul de 60% din PIB, considerat unul critic, iar nivelul real ar putea fi chiar mai mare.
Problema semnalată este că, odată depășit acest prag, statul ar trebui să vină cu măsuri clare de reducere a datoriei. În schimb, proiectul de buget nu oferă un plan convingător în această direcție.
În plus, costul datoriei crește rapid. În 2026, România ar urma să plătească peste 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, în creștere față de 2025. Sunt bani care nu mai merg în investiții, servicii publice, educație sau sănătate, ci se duc în acoperirea costului finanțării statului.
Fondurile europene, marele pariu al Guvernului pentru 2026
Guvernul mizează pe investiții și pe absorbția de fonduri europene pentru a susține economia în 2026. Însă aici apare una dintre cele mai mari rezerve formulate în CES.
Potrivit criticilor, peste 65% din investițiile statului ar urma să depindă de bani europeni, inclusiv din PNRR. Problema este că aceste estimări depășesc performanțele istorice ale instituțiilor românești. Cu alte cuvinte, statul construiește bugetul pe un nivel de absorbție care, în practică, nu a fost atins nici în anii buni.
În plus, multe proiecte din PNRR sunt deja întârziate sau blocate. Dacă aceste sume nu intră la timp, întregul pariu pe investiții riscă să se clatine, iar presiunea se mută din nou pe deficit și pe cheltuielile interne.
Educația și Cercetarea, din nou printre pierzătorii bugetului
Educația este unul dintre domeniile unde criticile CES sunt deosebit de severe. Deși legea educației prevede alocarea a minimum 15% din bugetul general consolidat pentru acest sector, proiectul pe 2026 ar indica un nivel de aproximativ 6,8%, potrivit observațiilor din CES.
Mai mult, în cifre absolute, Ministerul Educației pierde bani față de anul trecut. Bugetul ar urma să scadă de la 60,2 miliarde lei în 2025 la 57,3 miliarde lei în 2026. Efectele pot fi rapide: fondul de burse este diminuat, iar finanțarea universităților este redusă, ceea ce poate duce la creșterea taxelor de studii și la o presiune suplimentară asupra familiilor.
Nici Cercetarea nu stă mai bine. Deși s-a vorbit despre o țintă de 1% din PIB, alocarea efectivă este, potrivit CES, de doar 0,13% din PIB. În plus, apar și reduceri la cheltuielile de personal. Mesajul transmis de critici este clar: domeniile care ar trebui să susțină dezvoltarea pe termen lung sunt din nou sacrificate.
Probleme și în transportul feroviar și sănătatea publică
CES atrage atenția și asupra unor subfinanțări punctuale, dar importante. În zona transportului feroviar, bugetul pentru reparațiile curente ale infrastructurii este redus drastic, de la 45,2 milioane lei în 2025 la doar 15 milioane lei în 2026. În opinia criticilor, o astfel de tăiere contrazice orice discurs despre modernizarea transportului feroviar.
În sănătatea publică, unul dintre exemplele date este lipsa fondurilor necesare pentru programele de distribuire a contraceptivelor gratuite către categoriile vulnerabile, deși aceste măsuri sunt prevăzute în strategii naționale deja asumate.
Astfel de exemple arată, spun autorii punctelor de vedere nefavorabile, că bugetul pe 2026 nu suferă doar la nivel macroeconomic, ci și în zone concrete care afectează viața de zi cu zi.
Concluzia CES: un buget care administrează dezechilibrul, dar nu îl rezolvă
Imaginea de ansamblu rezultată din analiza CES este aceea a unui buget care încearcă să țină sub control dezechilibrele fără să le corecteze din rădăcină. Criticii spun că este un buget prociclic, care lovește în consum exact într-un moment în care economia este vulnerabilă, se bazează pe fonduri europene greu de atras la ritmul prognozat și împinge costul ajustării spre populație.
Fără reforme serioase în administrație, fără o colectare mai bună a taxelor și fără un plan credibil pentru reducerea datoriei publice, avertismentul din CES este că 2026 ar putea aduce nu rezolvarea problemelor, ci doar amânarea lor, cu un cost social și economic mai mare pentru toți.
