Brașov, Cluj-Napoca și Constanța domină în continuare topul atractivității urbane în 2026. Orașele medii câștigă teren în preferințele românilor

Brașov și Cluj-Napoca își păstrează pozițiile de lider în clasamentul atractivității urbane din România, în timp ce Constanța urcă pe locul al treilea, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Studiul arată schimbări de percepție în 41 de orașe și o reconfigurare a atractivității urbane.

Brașov, Cluj-Napoca și Constanța domină în continuare topul atractivității urbane în 2026

Brașov și Cluj-Napoca își păstrează primele două poziții în clasamentul celor mai atractive orașe pentru locuire din România, în timp ce Constanța urcă pe locul al treilea, potrivit ediției 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Topul primelor zece este completat de Timișoara, Sibiu, Oradea, Iași, București, Alba Iulia și Arad. Studiul analizează cele 41 de municipii reședință de județ din România, din perspectiva intenției de mutare și a percepției asupra calității vieții.

Autorii raportului observă că atractivitatea urbană începe să fie distribuită mai uniform între orașe, nemaifiind concentrată exclusiv în jurul marilor centre urbane. În acest context, mai multe orașe de dimensiuni mici și medii, în special cele cu populații între 60.000 și 100.000 de locuitori, reușesc să câștige teren în percepția publicului.

Totodată, raportul arată că, deși orașele consacrate rămân în frunte, evaluarea acestora devine tot mai pragmatică. Într-un context economic și social mai dificil decât în anii precedenți, cresc în importanță factori precum locurile de muncă bine plătite, serviciile medicale de calitate, mobilitatea urbană și digitalizarea serviciilor publice, alături de elemente deja constante în top, precum oportunitățile de petrecere a timpului liber și sprijinirea inovației și creativității.

Orașele medii câștigă teren în preferințele românilor, pe fondul schimbării modelului de atractivitate urbană

Comparativ cu ediția precedentă, realizată în 2024, cele mai importante creșteri ale atractivității urbane au fost înregistrate de Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. În același timp, orașe consacrate precum Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov au înregistrat scăderi ușoare ale scorurilor, fără a-și pierde însă pozițiile fruntașe în clasament.

Directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator al City Index, Florian Filat, a declarat că rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferințelor, ci mai degrabă o mutare a atractivității urbane de la ideea de „oraș-magnet” la cea de „oraș-echilibru”. El a subliniat că marile centre urbane continuă să concentreze oportunități economice, educaționale și de divertisment, însă orașele mai mici câștigă teren datorită unui raport mai echilibrat între oportunități, costuri și confort urban.

Totodată, Filat a explicat că marile orașe rămân dominante, dar atractivitatea lor este tot mai influențată de presiunile specifice urbanului mare, precum costurile ridicate ale locuirii, traficul, poluarea și presiunea asupra timpului și calității vieții cotidiene. În contrapondere, orașele percepute ca mai ușor de locuit devin tot mai relevante prin promisiunea unui echilibru mai bun între oportunități și costuri, fără a miza neapărat pe o ofertă mai mare de resurse.

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferinţelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivităţii urbane de la promisiunea oraşului-magnet la promisiunea oraşului-echilibru. Marile centre urbane rămân puternice şi continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiţionată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp şi pe calitatea vieţii cotidiene. În contrapondere, oraşele percepute ca mai uşor de locuit câştigă relevanţă printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunităţi, ci un raport mai bun şi echilibrat între oportunităţi, costuri şi confort urban”, a punctat Filat.

Raportul arată și că percepția asupra calității vieții urbane s-a deteriorat ușor față de 2024, pe fondul unui context economic mai dificil și al unei incertitudini crescute în rândul populației. În aceste condiții, orașele de dimensiuni medii au fost mai puțin penalizate în evaluările respondenților, câștigând relativ în atractivitate.

Conform analizei, scăderea scorurilor privind calitatea vieții este aproape generalizată, ceea ce indică mai degrabă o schimbare a modului de evaluare, mai critic și mai exigent, decât o deteriorare izolată a unor orașe. Ediția 2026 a fost realizată într-un context diferit de cel din 2024, marcat de presiuni economice și incertitudine sporită, iar în acest cadru orașele cu 60.000–100.000 de locuitori reușesc să câștige atât la intenția de mutare, cât și la scorul general de atractivitate.

Marile centre urbane rămân în continuare principalele motoare ale performanței urbane, concentrând oportunități economice, educaționale și de divertisment. Totuși, orașele mai mici reduc diferența față de acestea printr-un model de viață cotidiană perceput ca mai echilibrat și mai accesibil.

Raportul arată că aceste orașe încep să atragă și segmente de populație cu capital profesional sau instituțional, precum manageri, angajați din sectorul public și adulți activi cu vârste între 36 și 50 de ani, care tind să analizeze mai pragmatic costurile, timpul, viața de familie și calitatea vieții urbane.

În ansamblu, atractivitatea unui oraș este influențată de un mix de factori precum oportunitățile profesionale, mobilitatea, serviciile medicale, infrastructura, tehnologia, dar și viața culturală și timpul liber. Potrivit raportului, „vibrația” orașului rămâne elementul central al atractivității, sportul, mișcarea și oportunitățile de petrecere a timpului liber având în continuare un rol mai puternic decât factori funcționali precum infrastructura, educația sau serviciile de sănătate.

Despre Indexul de Atractivitate Urbană 2026

Indexul de Atractivitate Urbană reprezintă componenta perceptuală a City Index și a fost realizat pe baza unui sondaj online desfășurat în aprilie 2026. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1.200 de respondenți.

City Index este un instrument dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare, utilizat pentru evaluarea și monitorizarea evoluției urbane a celor 41 de municipii reședință de județ din România. Acesta oferă o perspectivă comparativă asupra dinamicii și performanței orașelor din țară.

Institutul pentru Orașe Vizionare dezvoltă instrumente de măsurare, analiză și planificare urbană, având ca scop oferirea unui cadru de lucru obiectiv pentru transformarea orașelor în comunități sustenabile și atractive.