Cafeaua, din prognoză în realitatea inflației
Adrian Negrescu amintește că evoluția prețului cafelei a fost anticipată încă din 2025, într-o analiză economică realizată de Frames.
„Anul trecut, intr-o analiza Frames, avertizam in privinta scumpirii cafelei, o marfa care a ajuns acum in topul inflatiei din Romania.”
Analistul subliniază că scumpirea cafelei reflectă presiunile globale asupra materiilor prime, inclusiv volatilitatea cotațiilor internaționale, costurile logistice și fluctuațiile valutare.
Cafeaua, considerată un produs de consum zilnic pentru milioane de români, devine astfel un simbol al inflației resimțite direct la raft.
INS confirmă: energia, alimentele procesate și serviciile conduc creșterile
Comentând cele mai recente date statistice, Negrescu atrage atenția asupra categoriilor cu cele mai mari majorări de prețuri.
„INS ne-a anuntat astazi ca, in acest inceput de an, energia electrica, cafeaua, dulciurile si serviciile se afla in prim-planul cresterilor de preturi.”
Potrivit analistului, combinația dintre scumpirile la energie și creșterea costurilor din sectorul serviciilor continuă să alimenteze inflația de bază. În paralel, produsele alimentare procesate, precum dulciurile, rămân expuse presiunilor venite din lanțurile de aprovizionare și din costurile de producție.
Inflația ar putea încetini în a doua parte a anului
În ciuda debutului de an marcat de creșteri de prețuri, Adrian Negrescu vede premise pentru o moderare a ritmului inflației în semestrul al doilea.
„Vestea buna este ca inflatia se va tempera semnificativ din a doua parte a anului macar din perspectiva efectului de baza – nu va mai fi luata in calcul scumpirea energiei electrice cu 60%.”
Analistul explică faptul că efectul de bază va reduce presiunea statistică asupra ratei anuale a inflației, pe măsură ce creșterile abrupte din anul anterior ies din calcul.
Această evoluție ar putea oferi băncii centrale mai mult spațiu de manevră.
Așteptări privind relaxarea politicii monetare
Pe fondul unei eventuale scăderi a inflației, Adrian Negrescu speră într-o ajustare a dobânzii-cheie.
„Sper ca, tot din a doua parte a anului, pe fondul scaderii inflatiei, BNR sa reduca dobanda de politica monetara pentru a da un impuls economiei.”
O reducere a dobânzii de politică monetară ar putea avea efecte în lanț asupra pieței creditului, costurilor de finanțare pentru companii și nivelului ratelor suportate de populație.
Totodată, un ciclu de relaxare monetară ar putea susține investițiile și consumul, într-un context economic caracterizat de creștere modestă.
Riscul politic, amenințare pentru scenariul optimist
Negrescu avertizează însă că perspectivele economice favorabile pot fi afectate de evoluțiile politice interne.
„Perspectivele pozitive ar putea fi insa date peste cap de o eventuala criza politica. Ar fi ca un fel de ,,bomboana pe coliva” pentru Romania.”
Analistul atrage atenția că instabilitatea politică poate amplifica incertitudinea din piețele financiare, poate pune presiune pe cursul valutar și poate întârzia deciziile investiționale.
Într-un astfel de scenariu, efectele benefice ale temperării inflației și ale unei eventuale reduceri de dobândă ar putea fi diminuate.
