Inflația rămâne ridicată la început de 2026. Serviciile și energia electrică conduc scumpirile

Rata anuală a inflației a coborât marginal în ianuarie 2026, la 9,62%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși tendința este ușor descendentă față de finalul anului trecut, presiunile pe prețuri rămân semnificative, în special în zona serviciilor și a energiei.

Ușoară temperare a inflației, fără schimbare de regim

Datele oficiale arată că inflația anuală a coborât la 9,62% în ianuarie 2026, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025 și 9,76% în noiembrie 2025. Scăderea este modestă și nu schimbă imaginea de ansamblu: România rămâne într-o zonă de inflație ridicată.

Anul 2025 s-a încheiat cu o rată medie anuală a inflației de 7,3%, peste nivelul din 2024 (5,6%), ceea ce confirmă persistența presiunilor pe costuri și prețuri în economie.

Serviciile, principalul motor al scumpirilor

Cea mai accentuată creștere anuală a fost consemnată la servicii, unde tarifele au avansat cu 11,59%. Evoluția sugerează că presiunile inflaționiste nu mai provin exclusiv din energie sau materii prime, ci și din costurile salariale și din ajustările de preț în sectoarele cu intensitate mare a forței de muncă.

În același interval:

-Mărfuri nealimentare: +9,99%
-Mărfuri alimentare: +7,86%
INS indică o rată medie a modificării prețurilor de consum de 7,7% pentru ultimele 12 luni (februarie 2025 – ianuarie 2026).

Alimentele care au împins nota de plată în sus

În coșul alimentar, mai multe categorii au înregistrat scumpiri semnificative:

Cafea: +24,66%
Fructe proaspete: +17,14%
Fructe și conserve din fructe: +12,75%
Zahăr, produse zaharoase și miere: +13,83%
Ouă: +13,06%
Carne de bovine: +11,99%
Laptele de vacă: +10,95%
Pâine: +9,91%

Alte creșteri notabile:

Carne de pasăre (+8,91%)
Ulei (+10,52%)
Citrice (+8,38%)
Carne de porc (+4,32%)
Scumpirea cafelei rămâne una dintre cele mai vizibile pentru consumatori, reflectând atât evoluțiile internaționale ale cotațiilor, cât și costurile logistice.

Zone de respiro: unde s-au ieftinit produsele

În pofida tabloului general, unele produse au înregistrat scăderi anuale:

Cartofi: −10,77%
Fasole boabe și leguminoase: −3,52%
Făină: −0,92%
Mălai: −1,19%
Zahăr: −0,22%
Legume și conserve de legume: −0,47%
Aceste ajustări atenuează doar marginal impactul scumpirilor din alte categorii.

Transportul feroviar și serviciile personale, în topul majorărilor

În categoria serviciilor, cele mai importante creșteri de tarife au fost:

Bilete CFR: +24,40%
Servicii de igienă și cosmetică: +17,75%
Alte servicii cu caracter industrial: +16,84%
Confecționat/reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +14,87%
Reparații auto: +14,67%
Asistență medicală: +13,16%
De asemenea:

Transport urban: +11,23%
Transport interurban rutier: +8,28%
Chirii: +8,27%
Singura ieftinire relevantă:

Servicii poștale: −3,44%

Energia electrică, factorul dominant la nealimentare

În zona mărfurilor nealimentare, evoluția prețurilor a fost puternic influențată de:

Energia electrică: +59,33%
Energia termică: +15,61%
Cărți, ziare, reviste: +10,10%
Detergenți: +9,10%
Tutun și țigări: +7,25%
Medicamente: +4,09%
Combustibili: +3,46%
INS precizează că, spre deosebire de lunile anterioare, nu s-au consemnat scăderi de preț la mărfurile nealimentare în intervalul analizat.

Saltul energiei electrice reflectă impactul eliminării schemei de plafonare, efect introdus în calculul inflației începând cu august 2025.

Schimbare metodologică: jocurile de noroc intră în IPC

Începând cu ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), ceea ce poate modifica structura contribuțiilor la inflația totală.

Evaluările recente ale agențiilor de rating indică faptul că inflația ridicată rămâne un punct vulnerabil pentru economia României. Persistența unor niveluri apropiate de 10% complică atât planurile de reducere a dobânzilor, cât și stabilizarea costurilor de finanțare.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară din ianuarie, BNR estimează „o descreștere modestă a inflației în T1 2026”

Traiectoria ar urma să fie influențată de factori pe partea ofertei, inclusiv evoluția cotațiilor unor mărfuri, dar și de efectele întârziate ale ajustărilor fiscale și energetice din 2025.