Bolojan, întâlnire cu o delegație a Băncii Mondiale și cu vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene
O parte semnificativă a discuțiilor a vizat mobilizarea finanțărilor pentru domenii esențiale. Reprezentanții Băncii Mondiale și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini România prin împrumuturi și garanții destinate agriculturii, sectorului energetic și proiectelor realizate în parteneriat public-privat.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat potențialul agricol insuficient valorificat al țării și a arătat că absența unor capacități adecvate de procesare a produselor agroalimentare menține România în postura de importator de produse finite. Acesta a solicitat sprijin pentru dezvoltarea industriei de procesare, astfel încât producția internă să se consolideze și balanța comercială să se îmbunătățească.
În sectorul energetic, discuțiile s-au concentrat pe accesarea finanțărilor necesare pentru proiecte care să contribuie la modernizarea și stabilizarea sistemului energetic național. Premierul a mai menționat că Guvernul își propune să crească gradul de colectare a veniturilor și să reducă evaziunea fiscală, solicitând expertiza Băncii Mondiale pentru îmbunătățirea legislației și procedurilor fiscale, astfel încât acestea să devină mai eficiente și mai transparente. Totodată, au fost abordate și reformele din companiile de stat, vizând o guvernanță mai solidă și profesionalizarea managementului.
Banca Mondială își reafirmă sprijinul pentru România: finanțare condiționată de continuarea reformelor
Banca Mondială a confirmat că este pregătită să continue sprijinirea României în acoperirea deficitului bugetar, cu condiția ca reformele asumate de Guvern să avanseze. Reprezentanții instituției au subliniat că acest ajutor are rolul de a întări stabilitatea economică și de a susține politici publice sustenabile.
La finalul discuțiilor, premierul Ilie Bolojan a subliniat că scopul principal al reformelor este creșterea eficienței aparatului de stat și redobândirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice.
“Avem nevoie ca fiecare leu încasat la buget să fie folosit cu responsabilitate, iar reformele să producă rezultate vizibile pentru oameni. Statul trebuie să devină mai eficient și mai corect în ceea ce face, să ofere servicii mai bune cetățenilor și să le recâștige încrederea. Parteneriatul cu Banca Mondială ne ajută să accelerăm aceste schimbări și să construim o economie pe baze sănătoase”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Antonella Bassani a adăugat: „Suntem gata să oferim nu doar finanțare, ci și expertiză, pentru ca România să-și valorifice potențialul în sectoarele esențiale și să asigure un stat mai eficient și responsabil față de cetățeni”.
Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme
Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului transmis vineri, prim-ministrul României și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, mecanism european de finanțare destinat susținerii investițiilor și reformelor esențiale pentru România. Totodată, au abordat posibilitatea flexibilizării Politicii de Coeziune și adaptarea viitorului Cadru Financiar Multianual pentru a răspunde mai bine nevoilor fiecărui stat membru.
”Pentru România este esenţial să menţinem stabilitatea politică, să reducem deficitul şi să absorbim fondurile europene. Politica de coeziune a fost şi rămâne un instrument important în sprijinul creşterii economice, al convergenţei şi dezvoltării regiunilor noastre. Susţinem continuarea reformelor şi investiţiilor, însă acestea trebuie să fie adaptate realităţilor din fiecare stat membru. Salut iniţiativele Comisiei Europene de a continua procesul de flexibilizare şi simplificare legislativă şi cred că este un lucru foarte bun ca instrumentele financiare europene să răspundă nevoilor regiunilor şi noilor priorităţi strategice”, a afirmat, în cadrul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan.
Conform Guvernului, prim-ministrul Bolojan a salutat soluțiile identificate în urma discuțiilor, menite să răspundă provocărilor actuale ale României legate de constrângerile bugetare și diminuarea deficitului.
”Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme a subliniat că este important dialogul deschis pe care Comisia îl are cu Guvernul României pentru implementarea PNRR, a politicilor de coeziune şi a priorităţilor strategice reflectate printr-o atenţie sporită acordată Europei de Est în proiecţiile privind Cadrul Financiar Multianual. De asemenea, a subliniat că este important ca în viitoarea politică de coeziune să fie reflectate priorităţile privind consolidarea capacităţilor de apărare, a investiţiilor în energie, transporturi, politici de locuire şi gestionarea eficientă a resurselor de apă”, se mai arată în comunicatul de presă.
România susține strategia UE pentru relansare economică și securitate în Europa de Est
Raffaele Fitto a declarat că pentru statele membre din Europa de Est se urmărește implementarea unei strategii dedicate relansării economice, consolidării capacității de apărare și combaterii dezinformării.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a subliniat că Guvernul României rămâne angajat în dialogul cu instituțiile europene, în contextul discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, și este deschis să sprijine soluțiile care răspund direct intereselor regiunilor europene, adaptându-le specificului fiecărui stat membru.
”Deosebit de importante pentru România sunt relansarea economică şi recâştigarea încrederii cetăţenilor, fără de care va fi foarte greu să facem reforme”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Conferința la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune, intitulată „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată la București, consolidează, potrivit Guvernului, eforturile României de a susține o Politică de Coeziune puternică. Aceasta rămâne principala politică europeană de investiții structurale pe termen lung, menită să promoveze o dezvoltare echilibrată și să reducă decalajele regionale.
