Pachetul privind taxele și impozitele din 2026. Decizia de azi a CCR ajută Guvernul. Nazare: Ne-a trecut glonţul pe la tâmplă

Curtea Constituțională a devansat termenul de judecată pentru contestația AUR privind legea majorării impozitelor pe proprietate, stabilind data de 10 decembrie 2025, cu peste o lună mai devreme decât programarea inițială. Mutarea vine la scurt timp după solicitarea Guvernului Bolojan de urgentare a procedurii, într-un moment în care aplicarea pachetului fiscal este esențială pentru strategia bugetară a anului viitor. Autoritățile consideră noul termen decisiv pentru aplicarea măsurilor din 2026.

CCR a devansat termenul pentru contestația AUR privind majorarea impozitelor pe proprietate. Alexandru Nazare: Decizia este favorabilă Guvernului

Curtea Constituțională a decis devansarea termenului de judecată pentru sesizarea depusă de AUR împotriva legii care majorează impozitele pe proprietate, mutând data de la 21 ianuarie 2026 la 10 decembrie 2025.

Decizia a venit la doar o oră după ce Guvernul Bolojan anunțase că solicită urgentarea procedurii, astfel încât pachetul fiscal să poată intra în vigoare la timp.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că noul termen este unul avantajos pentru autorități, deoarece crește șansele ca legea să fie promulgată înainte de finalul anului.

Potrivit acestuia, dacă sesizarea AUR va fi respinsă, majorarea impozitelor pe proprietate ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2026. În schimb, dacă actul normativ nu intră în vigoare până la începutul anului, statul nu mai poate ajusta nivelul impozitelor pentru anul viitor.

Ministrul a precizat că stabilirea termenului în luna decembrie le permite autorităților să finalizeze calendarul fiscal în 2025, subliniind că aceasta este o condiție esențială pentru planul bugetar al anului următor.

„Pe 10 decembrie clar că este bine, că este în timpul anului 2025 şi avem suficient timp astfel încât acest pachet legislativ să fie promulgat în anul 2025 ca să poată fi aplicat cu 1 ianuarie. Problema era că nu mai putea fi aplicat cu 1 ianuarie dacă discuţia avea loc în ianuarie sau în februarie anul viitor

Ne-a trecut glonţul pe la tâmplă. Eram în discuţii cu Banca Mondială şi am ieşit imediat când am văzut ştirea şi bineînţeles am început să discutăm, am sunat imediat la Comisie astfel încât să existe un dialog permanent şi să nu existe sincope, să ştie exact ce facem şi, bineînţeles, în dialog cu premierul, permanent, un pic mai târziu, în cursul după-amiezii, am primit vestea că s-a devansat de pe 21 ianuarie pe 10 decembrie.

Eu cred că 10 decembrie e un termen bun, mai ales că acest pachet legislativ fusese la Curte peste 70 de zile, Curtea operase observaţii pe pachet, noi am avut grijă astfel încât să scoatem complet paragrafele pe care Curtea le viza, astfel încât să nu existe niciun dubiu în momentul în care legea este din nou aprobată. Deci practic ne luasem măsurile de precauţie necesare”, a precizat șeful de la Ministerul Finanțelor pentru Digi24.

Măsurile esențiale pentru anul viitor au fost deja adoptate în pachetele fiscale 1 și 2

Referindu-se la situația finanțelor publice, Alexandru Nazare a explicat că măsurile importante pentru 2026 au fost deja adoptate în 2025, în cadrul celor două pachete fiscale succesive.

El a arătat că, între 2022 și 2025, cheltuielile de personal au crescut cu 53 de miliarde de lei, motiv pentru care sunt necesare ajustări rapide.

Ministrul a menționat că România continuă să se împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, iar aceste împrumuturi sunt justificate doar atunci când sunt direcționate către investiții, întrucât generează dezvoltare. În schimb, el a atras atenția că finanțarea cheltuielilor curente prin datorie publică nu aduce beneficii economiei.

„Măsurile esențiale pentru 2026 le-am adoptat în 2025. Sunt pași mulți în pachetul 1 și 2.

Trebuie să vedem cum au evoluat cheltuielile de personal. Între 2022 și 2025 avem o creștere de 53 de miliarde.

România însă se împrumută să acopere deficitul. Atâta timp cât acest deficit e pentru investiții, acele împrumuturi au un sens, dezvoltă țară.

Însă când împrumuturile sunt făcute pentru cheltuieli, ele nu ajută țara”, a mai precizat Alexandru Nazare.

Devansarea termenului la CCR reprezintă o gură de oxigen pentru Guvern și implementarea pachetului fiscal, care include majorarea impozitului pe proprietate, creșterea taxei auto, impozit mai ridicat pe dividende și o nouă taxă pentru coletele din afara UE.

Inițial, stabilirea termenului în ianuarie 2026 blocase intrarea în vigoare a întregului set de măsuri, afectând planurile Guvernului privind reducerea deficitului bugetar. Decizia CCR de judecare a contestației pe 10 decembrie redeschide însă posibilitatea ca măsurile să fie aplicate conform calendarului stabilit.